Ministerul Culturii propune schimbarea mecanismului de accesare a Fondului pentru subvenționarea mass-media
Ministerul Culturii propune schimbarea mecanismului de accesare a Fondului pentru subvenționarea mass-media, prin reducerea numărului de documente solicitate și introducerea unor filtre pentru încălcări grave. Pe de altă parte, managerii și experții din presă au pledat pentru un buget predictibil și lansarea mai devreme a concursului de proiecte, astfel încât finanțările să ajungă la redacții de la începutul anului.
Noutățile incluse în proiect
Propunerile au fost dezbătute în cadrul unor consultări publice organizate pe 12 octombrie. Printre modificările propuse se numără introducerea obligației de înscriere în Registrul transparenței proprietății și a finanțării furnizorilor de servicii media, precum și clarificarea unor condiții referitoare la Codul deontologic.
De asemenea, pentru a simplifica participarea la concurs, se propune eliminarea raportului financiar din lista documentelor solicitate la etapa depunerii dosarului. O altă modificare vizează introducerea în lege a unui mecanism de contestații.
Până în prezent, acesta era prevăzut doar în regulamentul concursului. Potrivit autorilor proiectului, includerea mecanismului în lege va asigura o procedură mai clară și mai previzibilă. Totodată, se propune posibilitatea rectificării dosarului până la expirarea termenului-limită de depunere.
„Vă recomandăm să nu lăsați depunerea dosarelor pentru ultimele zile, fiindcă este foarte dificil să le verificăm și să vă oferim sfaturi pentru a le face eligibile”, a menționat Vladislava Bîrca, consultantă superioară în cadrul Direcției politici în domeniul mass-media din cadrul Ministerului Culturii.
Ministerul explică necesitatea modificărilor prin dorința de a optimiza mecanismul de funcționare a fondului.
„Ne dorim un mecanism mai clar, mai previzibil și suficient de flexibil pentru a răspunde nevoilor celor care vor să beneficieze de subvențiile din acest fond”, a declarat Vladislava Bîrca, precizând că nu se schimbă „nici scopul fondului, nici principiile de bază”.
O pătrime din bugetul TRM
Expertul media Ion Bunduchi a propus crearea unui fond predictibil, a cărui valoare să reprezinte o pătrime din bugetul Companiei „Teleradio-Moldova”.
„Atunci când știi exact valoarea fondului, redacțiile își pot ajusta politicile editoriale sau își pot face planuri foarte exacte pentru anul care vine”, a precizat Bunduchi.
De asemenea, acesta a propus armonizarea legislației, astfel încât să nu mai fie utilizat conceptul de „instituție mass-media”, ci cel de „furnizor de servicii mass-media”.
„De ce? Pentru că o instituție mass-media este o persoană juridică. În acest caz, îi discriminăm pe creatorii de conținut media care nu sunt persoane juridice”, a explicat expertul.
O altă propunere vizează includerea în legea privind subvenționarea mass-media a unei noi categorii de beneficiari: redacțiile locale și regionale care angajează tineri specialiști.
Filtre pentru încălcări grave
Președinta Consiliului de Presă, Ludmila Andronic, a susținut necesitatea unui buget predictibil, însă a afirmat că stabilirea unei sume exacte nu este oportună.
„Aceasta poate pierde din valoare din cauza inflației. Poate deveni irelevantă, prea mare ori prea mică”, a subliniat Andronic.
De asemenea, președinta Consiliului de Presă a propus ca dosarele pentru concursul de anul viitor să fie depuse în lunile septembrie sau octombrie, astfel încât redacțiile să nu fie nevoite să elaboreze proiectele în grabă, iar beneficiarii să primească finanțarea începând cu 1 ianuarie.
„Astfel vom avea, probabil, și proiecte mai ambițioase. Experiența ultimilor doi ani ne arată că proiectele primite nu au fost foarte ambițioase sau de natură să ne impresioneze. Calitatea proiectelor nu este încă la nivelul pe care îl așteptam pentru Fondul Mass-Media”, a precizat Andronic.
În ceea ce privește redacțiile care angajează tineri specialiști, președinta Consiliului de Presă a propus acordarea unor puncte suplimentare la evaluarea proiectelor.
O altă propunere vizează introducerea unui criteriu de neeligibilitate pentru redacțiile care au comis abateri grave de la Codul deontologic, constatate de Consiliul de Presă.
Precizări privind lista de interdicție
Cristina Durnea, manageră de program la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), a propus înlocuirea declarației pe propria răspundere privind lipsa sancțiunilor aplicate de Consiliul Audiovizualului cu obligația de a semna și respecta Codul deontologic. O altă observație vizează termenul pentru care redacțiile pot fi incluse în lista de interdicție. Proiectul de lege prevede că durata acestei perioade este stabilită de Consiliul de Experți.
„Această normă riscă să primească aviz negativ deoarece îi lipsește predictibilitatea juridică. Trebuie să existe un termen exact. Dacă este vorba despre o anumită abatere, să existe o marjă de la un an până la trei ani în care redacția să rămână în acea listă de interdicție”, a explicat Durnea.
Fondul pentru subvenționarea mass-mediei a fost instituit printr-o lege adoptată de Parlament la 14 martie 2024, mecanismul fiind o noutate pentru Republica Moldova.
Mijloacele financiare acordate presei sunt nerambursabile și neimpozabile. Acestea sunt oferite instituțiilor de presă dintr-un fond special, alimentat din alocații de la bugetul de stat, donații și granturi din partea cetățenilor sau a companiilor, precum și din alte surse permise de lege.
Anual, Ministerul Culturii stabilește domeniile prioritare de subvenționare, în baza opiniilor primite de la autoritățile publice, organizațiile societății civile din domeniul presei și alte părți interesate.
În 2025, au fost finanțate 22 de proiecte media, cu o valoare totală de peste 10.6 milioane de lei. În 2026, interesul a crescut considerabil, fiind finanțate 36 de proiecte, în valoare totală de peste 9.7 milioane de lei.
CITIȚI ȘI:
