Avizul Comisiei de la Veneția, la solicitarea lui Igor Grosu: Pierderea mandatului de deputat pentru absențe sau refuzul jurământului, o măsură disproporționată
Deputații nu ar trebui să-și piardă automat mandatul, dacă refuză să depună jurământul sau lipsesc nemotivat de la activitățile parlamentare mai mult de patru luni consecutive. Comisia de la Veneția recomandă reexaminarea acestor prevederi și aplicarea unor sancțiuni mai puțin severe. Experții europeni cer și limitarea sancțiunilor financiare, protejarea drepturilor opoziției și reguli mai clare pentru ridicarea imunității parlamentare.
Recomandările se regăsesc în două avize publicate pe 13 octombrie de Comisia de la Veneția, la solicitarea președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
Acestea vizează proiectul Codului de organizare și funcționare a Parlamentului și proiectul legii privind statutul, conduita și etica deputaților, aflate în dezbateri în Parlament.
Refuzul pentru depunerea jurământului nu ar trebui să lipsească un deputat de mandat
Una dintre cele mai importante recomandări ale Comisiei vizează o prevedere din proiect potrivit căreia un deputat care refuză să depună jurământul în fața plenului Parlamentului își pierde automat mandatul.
Comisia de la Veneția consideră că această măsură este disproporționată și posibil neconstituțională, deoarece Constituția Republicii Moldova nu prevede o asemenea condiție pentru exercitarea mandatului de deputat după validarea acestuia de către Curtea Constituțională. Spre deosebire de președintele țării și de membrii Guvernului, pentru care Constituția prevede explicit obligația depunerii jurământului, deputații nu se află în aceeași situație.
Mai mult, invalidarea automată a mandatului ar putea încălca dreptul la alegeri libere garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează atât dreptul de a candida, cât și pe cel al persoanei alese de a-și exercita funcția. Comisia recomandă înlocuirea invalidării automate cu sancțiuni mai puțin severe - de exemplu, suspendarea unor beneficii financiare ale mandatului până la depunerea jurământului și stabilirea unei proceduri clare, cu garanții pentru deputatul vizat.
Experții critică și prevederea care permite încetarea mandatului pentru absențe nemotivate mai mari de patru luni consecutive. Comisia de la Veneția recunoaște că scopul prevederii este combaterea absenteismului, dar consideră că pierderea mandatului este o sancțiune disproporționată. Experții notează că activitatea politică se poate desfășura în mai multe moduri, nu doar prin prezența la ședințe, iar o măsură disciplinară, precum reducerea sau suspendarea salariului, ar fi suficientă.
De asemenea, pierderea mandatului în urma unei condamnări penale ar trebui limitată la anumite categorii de infracțiuni grave sau la cazurile în care sunt aplicate pedepse privative de libertate considerabile. Potrivit instituției, o condamnare la o pedeapsă foarte scurtă, de exemplu de cinci sau zece zile pentru o faptă minoră, nu ar trebui să ducă la anularea unui mandat obținut prin vot. Astfel, experții recomandă ca pierderea mandatului să fie limitată la categorii de infracțiuni grave sau la pedepse deosebit de mari.
Opoziția trebuie să aibă mai multă putere în Comisia de etică
Un capitol important al avizului vizează mecanismele disciplinare și componența Comisiei pentru etică și conduită parlamentară, organismul care ar urma să gestioneze abaterile deputaților.
Comisia de la Veneția recomandă ca opoziția să fie reprezentată adecvat în această comisie, ca membrii să fie desemnați direct de fracțiunile parlamentare și ca deciziile importante să fie adoptate cu majoritate calificată, nu simplă, pentru a preveni abuzurile majorității față de minoritatea parlamentară.
„Comisia pentru etică și conduită parlamentară ar trebui să adopte deciziile cu o majoritate calificată sau să fie instituit un mecanism alternativ care să ofere opoziției dreptul de a bloca anumite decizii procedurale de importanță majoră, asigurându-se astfel că deciziile sunt adoptate pe baza unui consens între diferitele partide. De asemenea, ar trebui clarificată natura 'dreptului de vot consultativ' al membrilor propuși de organizațiile societății civile”, se arată în aviz.
Comisia mai recomandă includerea unor prevederi explicite care să interzică sexismul, hărțuirea sexuală și psihologică, precum și alte forme de comportament discriminatoriu, alături de proceduri eficiente de raportare și sancțiuni clare.
Deputații, protejați și în cazul declarațiilor făcute în afara Parlamentului
Comisia recomandă ca protecția juridică a deputaților pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului să acopere explicit și declarațiile făcute în afara Parlamentului - în mass-media, la dezbateri publice sau în alte contexte, atunci când acestea sunt formulate în exercitarea funcției. Proiectul actual nu este suficient de clar în această privință.
În al doilea rând, Comisia recomandă ca această protecție să fie permanentă, adică să nu se limiteze la durata mandatului, ci să se extindă și după încheierea acestuia, astfel încât un fost deputat să nu poată fi urmărit penal pentru opiniile exprimate în timpul exercitării atribuțiilor.
În al treilea rând, experții critică o prevedere care exclude din sfera protecției discursurile despre „separatism”, în absența oricărui apel la violență. Comisia amintește că promovarea nonviolentă a unor obiective politice, inclusiv a autonomiei regionale, nu poate face obiectul urmăririi penale și că libertatea de exprimare a deputaților trebuie să aibă un domeniu larg de aplicare.
*„Deși excluderea apelurilor publice la rebeliune, violență sau discursuri de incitare la ură nu ridică probleme deosebite, excluderea discursurilor referitoare la separatism, în absența oricărui apel la violență, poate ridica probleme în ceea ce privește protecția libertății de exprimare garantate de articolul 10 din Convenție. În acest context, Comisia de la Veneția a subliniat că 'promovarea nonviolentă a unor obiective politice nonviolente, precum autonomia regională, nu poate face obiectul urmăririi penale. În general, trebuie tolerated exprimările care provoacă nemulțumire (discursuri îndreptate împotriva președintelui, funcționarilor publici, națiunii, republicii etc.), în special atunci când acestea provin de la deputați. Restricțiile privind libertatea de exprimare trebuie interpretate în mod strict. Doar discursurile care îndeamnă la violență sau îi susțin în mod direct pe autorii actelor de violență pot conduce la urmărirea penală'”, se precizează în avizul Comisiei.
Prin urmare, experții recomandă eliminarea referirii la separatism din categoria excepțiilor de la protecția juridică a deputaților, în cazul în care discursul nu implică îndemnuri la violență.
Comisia de la Veneția cere garanții împotriva abuzurilor la ridicarea imunității
Referitor la procedura de ridicare a imunității parlamentare, Comisia de la Veneția recomandă ca orice decizie în acest sens să fie motivată în scris și să demonstreze că procedurile nu urmăresc împiedicarea exercitării mandatului parlamentar.
Comisia parlamentară care examinează cererea de ridicare a imunității nu trebuie să se pronunțe asupra vinovăției deputatului, ci doar să verifice dacă există riscul unei persecuții politice.
Experții recomandă și asigurarea unei componențe pluraliste a acesteia, cu reprezentare proporțională a opoziției, precum și introducerea cerinței unei majorități calificate pentru adoptarea deciziilor, pentru a preveni abuzurile majorității.
Comisia salută faptul că autoritățile moldovene au confirmat că deciziile Parlamentului privind ridicarea imunității pot fi contestate la Curtea Constituțională.
Sancțiunile financiare trebuie limitate
În același aviz, Comisia de la Veneția recomandă stabilirea unui plafon pentru sancțiunile financiare aplicate deputaților și clarificarea condițiilor în care acestea pot fi cumulate.
În forma analizată, proiectul prevede rețineri de până la 50% din salariul lunar pentru anumite abateri și de până la 75% pentru absențe nemotivate. În alte situații, deputatul poate pierde integral salariul și beneficiile pe durata interdicției de participare la ședințele plenare.
Experții cer ca sancțiunile să fie proporționale și să nu afecteze în mod excesiv exercitarea mandatului. De asemenea, aceștia recomandă ca măsurile cele mai severe să fie decise de Parlament, nu de o singură persoană, iar deputații să poată contesta sancțiunile.
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua pe 24 august 2026 și urmează să fie dezbătut și în lectura a treia. Documentul introduce reguli noi pentru desfășurarea dezbaterilor, consolidează controlul parlamentar asupra Guvernului și prevede măsuri pentru creșterea transparenței procesului legislativ.
Printre principalele noutăți se numără „Ora Guvernului”, în cadrul căreia prim-ministrul și miniștrii vor putea fi chemați în Parlament cel puțin o dată pe lună, la solicitarea fracțiunilor parlamentare. Codul prevede și „Ziua opoziției”, care va permite fracțiunilor de opoziție și deputaților independenți să propună subiecte pentru ordinea de zi a plenului o dată la șase săptămâni.
Documentul stabilește și limite de timp pentru luările de cuvânt, reglementează organizarea dezbaterilor și prevede că limba de lucru a Parlamentului este limba română. Totodată, sunt introduse măsuri împotriva traseismului politic, inclusiv interdicția constituirii unor fracțiuni parlamentare ale partidelor care nu au acces în Legislativ în urma alegerilor sau care au fost interzise ori declarate neconstituționale.
Proiectul a fost prezentat public pe 7 aprilie 2026 de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate și aprobat în prima lectură pe 7 mai. Ulterior, acesta a fost supus consultărilor publice, iar autorii au solicitat și opinia Comisiei de la Veneția.
Potrivit secretarului Comisiei juridice, numiri și imunități, Igor Talmazan, Codul nu va putea intra în vigoare decât concomitent cu Legea privind statutul și codul de conduită al deputatului în Parlament.
CITIȚI ȘI:
