CRJM: Rată de acceptare asimetrică la CSP în procesul de vetting al procurorilor
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a validat, în primele nouă luni ale anului 2026, rapoartele de promovare a vetting-ului pentru 22 dintre cei 30 de procurori evaluați. O monitorizare a Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) relevă însă o rată de acceptare asimetrică: 95% pentru rapoartele de promovare, comparativ cu doar 18.2% pentru cele care propuneau nepromovarea acuzatorilor de stat.
În perioada ianuarie – septembrie 2026, la CSP au ajuns 32 de rapoarte ale Comisiei de evaluare externă a integrității financiare și etice, care au vizat 30 de procurori, două dintre documente fiind rapoarte de reevaluare, arată un raport de monitorizare a activității Consiliului, făcut public pe 28 octombrie.
În urma examinării, 22 de procurori sau 73% au promovat evaluarea, în două cazuri a fost constatată nepromovarea, cinci rapoarte au fost remise spre reexaminare, iar o procedură a fost suspendată.
Procurorii care au picat vetting-ul, apărați de colegii din CSP
Nota analitică a CRJM fixează o rată de acceptare asimetrică a rapoartelor. În timp ce rapoartele de promovare au fost acceptate în proporție de 95% - 19 din 20, doar două din cele 11 rapoarte care propuneau nepromovarea sau 18.2% au fost acceptate la prima examinare, restul fiind trimise la reevaluare.
De asemenea, durata medie a deliberărilor a fost de circa șase minute pentru rapoartele acceptate și de 22 de minute pentru cele respinse. Diferența a fost explicată de membrii CSP prin organizarea ședințelor tehnice preparatorii și prin dezbaterile ample din timpul audierilor publice, care au durat în unele cazuri până la trei ore.
În ceea ce privește opțiunile de vot, 80% dintre rapoarte (25 de cazuri) au fost soluționate cu vot unanim. Votul divizat a fost înregistrat în șase cazuri, toate vizând rapoarte cu propunere de nepromovare.
În aceste situații, datele statistice arată că, în 89% dintre cazuri, membrii din rândul procurorilor au votat împotriva acceptării rapoartelor de nepromovare, în timp ce membrii din rândul societății civile au votat în proporție de 69% pentru acceptarea lor.
Membrul CSP Eduard Panea a precizat, la evenimentul de prezentare a raportului de monitorizare a activității Consiliului, că fiecare speță este analizată strict în baza materialului probatoriu individual, deciziile fiind adoptate colegial, fără a fi vorba despre o solidaritate de breaslă.
Un alt aspect semnalat în raport vizează publicarea hotărârilor motivate. Deși 87% dintre hotărârile privind evaluarea externă au fost publicate, patru documente nu erau disponibile public la momentul încheierii monitorizării, întrucât legislația prevede publicarea acestora abia după expirarea termenului de contestare sau după pronunțarea unei decizii definitive de către Curtea Supremă de Justiție.
Carolina Bagrin, directoare de program la CRJM, a atras atenția asupra perioadei în care publicul nu are acces la informațiile care au stat la baza deciziilor.
„Avem o perioadă în care există un gol informativ. Iar în acest gol informativ avem nevoie de informații. Atunci când nu sunt aceste informații, se operează cu presupuneri. Respectiv, propunerea noastră ar fi de găsit o soluție de a acoperi acest gol informativ – cel puțin un rezumat sau motivele principale care au stat la baza soluției, până a putea fi publicată hotărârea”, a punctat Carolina Bagrin.
Lipsă de candidați la un concurs
Analiza CRJM a vizat și procesul de recrutare a procurorilor, monitorizând patru categorii de concursuri desfășurate în anul 2026.
În cadrul concursului pentru absolvenții Institutului Național al Justiției, pentru cele 10 funcții vacante scoase la concurs s-au înscris inițial 32 de candidați, doi dintre aceștia s-au retras, iar 30 au ajuns la etapa interviului, rezultând o concurență medie de trei candidați pe loc.
Procedura a durat aproximativ 91 de zile și s-a soldat cu ocuparea tuturor celor 10 posturi.
Raportul CRJM a semnalat o deficiență normativă: punctajul acordat de Colegiul pentru selecție și evaluare a procurorilor este radiat din registru imediat după concurs pentru candidații neselectați, obligându-i să treacă din nou prin întreaga procedură de evaluare la concursurile ulterioare.
O a doua categorie, selectarea procurorului de legătură la Eurojust, la care au participat patru candidați, a fost apreciată drept un model de bună practică, fiind precedată de aprobarea unui regulament cu criterii clare și praguri minime de trecere. Pentru sporirea transparenței, CRJM a recomandat publicarea punctajelor detaliate pe criterii acordate de fiecare membru.
Cele trei concursuri organizate pentru recrutarea inspectorilor în cadrul Inspecției Procurorilor au scos în evidență o problemă majoră de atractivitate a funcției, unul dintre procese eșuând din lipsă de candidați.
Șeful Inspecției procurorilor, Mircea Roșioru, a explicat această reticență prin nivelul redus de salarizare, existența unui mandat unic de șase ani fără garanții profesionale ulterioare și imposibilitatea actuală de detașare a procurorilor în această structură.
Totodată, cele două concursuri pentru selectarea membrilor din rândul societății civile în Colegiul de disciplină și etică au înregistrat câte un singur candidat per loc, o procedură fiind finalizată în aprilie 2026, iar a doua așteaptă decizii privind evaluarea externă.
În cadrul discuțiilor privind optimizarea concursurilor, președintele Colegiului pentru selecție și evaluare a procurorilor, Marcel Dumitraș, s-a pronunțat pentru menținerea valabilității punctajelor pentru absolvenții INJ pe o perioadă rezonabilă.
La rândul său, inspectorul-șef Mircea Roșioru a pledat pentru introducerea unor probe scrise standardizate, bazate pe rezolvarea unor spețe practice în condiții egale de timp înaintea interviului propriu-zis, menționând că toți cei care aspiră la funcțiile de procuror ar trebui să răspundă exact la aceeași întrebare, în aceeași condiție și în aceeași unitate de timp.
Raportul de monitorizare „Activitatea CSP: transparența în gestionarea carierei procurorilor”, care a evaluat activitatea Consiliului Superior al Procurorilor în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026, a fost elaborat cu sprijinul New Democracy Fund și continuă exercițiile similare de monitorizare realizate de CRJM în anii 2023 și 2024, oferind o perspectivă independentă asupra tendințelor instituționale.
CITIȚI ȘI:
