Revista presei | Recolte mai bogate, dar tot mai puține animale în gospodării; „Control parlamentar” cu scandal pe teritoriul punctului de trecere a frontierei Giurgiulești
Securitatea cibernetică a statului, dinamica sectorului agricol din R. Moldova, dar și scandalul în jurul unui „control parlamentar” efectuat de deputați ai partidului „Democrația Acasă” pe teritoriul punctului de trecere a frontierei Giurgiulești, sunt printre principalele subiecte reflectate în presă. În vizorul mass-media sunt și alegerile locale noi și referendumul local desfășurate duminică, 1 noiembrie, în șapte localități din Republica Moldova.
Europa Liberă analizează de ce nu a reușit statul să protejeze datele cetățenilor, referindu-se la atacul cibernetic asupra serviciilor publice digitale din R. Moldova, din perioada 19 - 23 octombrie, în urma căruia datele personale a circa 750.000 de moldoveni, asociate cu numere de identificare personale (IDNP), au fost extrase neautorizat. Analistul politic Nicolae Negru a opinat în cadrul podcastului „Dincolo de Știri”, că extragerea datelor putea fi evitată și că responsabilitatea o poartă conducerea Agenției de Guvernare Electronică, care „a pus accentul pe promovarea serviciilor digitale, dar i-a scăpat din vedere securitatea”. De altfel, directoarea agenției, Nicoleta Colomeeț, a demisionat în urma incidentului cibernetic, amintește Nicolae Negru.
Pe de altă parte, analistul politic Igor Boțan atrage atenția că atacuri cibernetice majore au avut loc și în țări precum Danemarca, Singapore sau China. „Este reversul digitalizării”, remarcă comentatorul. În ceea ce privește atacul cibernetic asupra R. Moldova, Igor Boțan spune că există indicii că în spatele lui ar sta „resurse foarte serioase, de care pot dispune doar structuri statale specializate, și nu hackeri individuali sau grupuri criminale care folosesc datele pentru tot felul de escrocherii. […] Este una dintre dimensiunile războiului hibrid,” atrage atenția comentatorul.
Și Andrei Curăraru, expert al comunității Watchdog, amintește într-un articol publicat de Ziarul de Gardă că atacuri asupra sistemelor guvernamentale au fost realizate în mai multe state, inclusiv din Europa. Danemarca a suferit de atacuri similare, în Franța a avut loc un atac asupra infrastructurii unor magazine comerciale, în care au ridicat temperatura la frigidere, stricând produsele din acestea. Tot Andrei Curăraru notează că încă în vară SIS a avertizat că actori legați de Guvernul Rusiei ar vrea să aibă acces la datele cu caracter personal ale cetățenilor R. Moldova. „Ei vorbeau și despre baza de date a lui Șor, dar și despre spargerea anumitor baze de date guvernamentale. Anterior, am avut și un val destul de înalt de escrocherii”, amintește Andrei Curăraru, care face o legătură între cele două fenomene. Datele ar putea să fie utilizate de escroci pentru a induce în eroare populația și a sustrage sume semnificative de bani de la ei, semnalează expertul.
Presa mai scrie între timp că deputații partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco, ar fi pătruns pe 1 noiembrie, pe teritoriul punctului de trecere a frontierei Giurgiulești, susținând că desfășoară un „control parlamentar” privind respectarea legii de licențiere a importului de cereale din Ucraina. Potrivit unei postări pe rețelele sociale, deputații au filmat o garnitură de tren și au pretins că vagoanele ucrainene nu s-ar afla în tranzit, ci ar transporta floarea-soarelui ieftină destinată procesării locale, în timp ce producția fermierilor moldoveni ar zace „pe câmpuri și în hambare”. În replică, Guvernul Republicii Moldova a condamnat ferm acțiunile acestora, precizând că parlamentarii au distribuit informații false care pun în pericol infrastructura critică și cresc riscul unor atacuri cu drone rusești asupra teritoriului național, rezumă TV8. Guvernul reiterează că cerealele ucrainene nu intră pe piața RM, ci doar tranzitează teritoriul țării. Fermierii moldoveni nu concurează cu aceste cereale pe piața internă, reiterează executivul, citat de jurnal.md.
Recolte mai bogate, dar tot mai puține animale: Agricultura R. Moldova, între creștere și declin, titrează Moldova 1. Postul de televiziune face referire la datele Biroului Național de Statistică, care arată că gricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11.5% în primele nouă luni ale anului 2026. În timp ce fermele comerciale își extind producția, gospodăriile individuale înregistrează reduceri ale efectivelor de animale și produc tot mai puțin lapte. Numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu 54.6 la sută, mai arată datele statistice. Potrivit expertului Marin Gospodarenco, într-un singur an, din gospodăriile populației au dispărut aproximativ cinci mii de vaci, iar producția de lapte a micilor gospodari s-a redus cu aproape 8%. Situația este importantă și prin prisma faptului că gospodăriile populației asigură aproximativ 75% din laptele produs în Republica Moldova, explică expertul. Deși întreprinderile agricole își majorează producția, acestea nu reușesc să compenseze pierderile din gospodăriile individuale. Astfel, la nivel național, producția de lapte este în scădere față de anul trecut, remarcă Marin Gospodarenco.
Moldpres relatează că un număr de 6.608 alegători au participat la alegerile locale noi și referendumul local desfășurate duminică, 1 noiembrie, în șapte localități din Republica Moldova. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, unde au participat 48,49% dintre alegătorii înscriși în liste. Urmează satul Chirsova din UTA Găgăuzia, cu 40,27%, și satul Cairaclia din raionul Taraclia, cu 38,23%. În orașul Costești, raionul Râșcani, prezența a fost de 37,67%, iar în satul Delacău, raionul Anenii Noi, unde a avut loc un referendum local, au votat 35,21% dintre alegători. În satul Tomai din UTA Găgăuzia, participarea a fost de 28,99%, iar în Novosiolovca, raionul Taraclia, de 22,65%. Conform Codului electoral, alegerile locale noi și referendumul local sunt considerate valabile dacă la vot participă cel puțin un sfert din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
TVR Moldova amintește că de pe 1 noiembrie intră în vigoare regimul special de taxare a cumpărăturilor din străinătate. Postul de televiziune precizează că oamenii vor achita o taxă de 20% pentru coletele care valorează mai mult de 150 de euro. Comercianții din străinătate trebuie să își desemneze un intermediar din Republica Moldova care îi va reprezenta în relația cu autoritățile fiscale. TVA-ul de 20% se va impune și coletelor comandate până la 1 noiembrie, dar care sunt aduse în țară și vămuite după această dată, atrage atenția autorul articolului.
Tot de pe 1 noiembrie, șoferii sunt obligați să circule cu luminile aprinse și ziua, remarcă agenția IPN. Potrivit poliției, măsura are drept scop sporirea vizibilității vehiculelor în trafic și prevenirea accidentelor, în condițiile specifice sezonului rece. Oamenii legii le recomandă șoferilor să verifice sistemul de iluminare, să adapteze viteza la condițiile de drum și să păstreze distanța de siguranță între vehicule atunci când vizibilitatea este redusă. Neconectarea luminilor de întâlnire sau a luminilor speciale pentru circulația pe timp de zi se sancționează cu avertisment sau cu amendă de la 300 la 450 de lei, potrivit Codului contravențional, atrage atenția IPN.
