Ion Șlicari nu a întrunit criteriul de integritate financiară. Procurorul anticorupție riscă să nu treacă vettingul
Procurorul anticorupție Ion Șlicari, care a instrumentat inclusiv dosarul de îmbogățire ilicită al fostului deputat Sergiu Sîrbu, a fost propus pentru nepromovarea evaluării externe a integrității. Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat pe 2 noiembrie că acesta nu întrunește criteriul de integritate financiară. Raportul de evaluare a fost transmis Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să îl examineze și să ia o decizie.
În timpul audierilor, procurorului i-au fost cerute explicații privind mai multe tranzacții cu automobile, diferențe între prețurile declarate și valorile documentate, precum și proveniența banilor folosiți pentru achiziții. Raportul a fost aprobat de Completul A al Comisiei, în baza articolului 11 din Legea nr. 252/2023.
Un automobil declarat cu 20.000 de lei, evaluat ulterior la peste 123.000 de lei
Diferențele dintre prețurile înscrise în documentele unui automobil Toyota Avensis, fabricat în 2008, și explicațiile privind proveniența banilor au reprezentat unul dintre principalele subiecte ale audierii din 25 august 2026. Procurorul a intrat în posesia mașinii în martie 2018, în baza unei procuri, iar în ianuarie 2019 a înregistrat-o pe numele său. Contractul de vânzare-cumpărare indica un preț de 20.000 de lei.
În fața Comisiei, Ion Șlicari a susținut că automobilul fusese cumpărat de tatăl său, care lucra peste hotare, pentru 4.300 de euro. Potrivit procurorului, suma a fost achitată în numerar fiicei vânzătorului, iar el a fost doar persoana împuternicită să perfecteze actele. Șlicari a declarat că nu cunoștea inițial prețul real al mașinii și că l-a aflat abia în 2026, după ce Comisia i-a solicitat explicații.
„Niciodată nu am achitat din patrimoniul meu careva plăți pentru acest mijloc de transport. Am exercitat doar un drept de reprezentare”, a declarat Ion Șlicari în timpul audierii.
Lipsa unor documente întocmite pe numele tatălui său a provocat întrebări suplimentare. Membrii Comisiei au atras atenția că procura, contractul de vânzare-cumpărare și polița de asigurare erau pe numele procurorului, iar acesta se ocupase inclusiv de inspecția tehnică și de achitarea taxelor aferente automobilului. În aceste condiții, evaluatorii au pus la îndoială afirmația că tatăl său ar fi fost adevăratul cumpărător.
„Nu există niciun indicator obiectiv de atunci care ar indica că era automobilul tatălui”, a declarat membra Comisiei Nadejda Hriptievschi.
Procurorul a respins această interpretare, invocând declarațiile scrise ale vânzătorului, fiicei acestuia și ale mamei sale, care, potrivit lui, confirmau că achiziția fusese făcută de tatăl său. El a explicat că înregistrarea mașinii pe numele său nu însemna că achitase personal prețul acesteia.
O altă neclaritate a apărut în iulie 2019, când automobilul Toyota Avensis a fost folosită într-o tranzacție de schimb pentru achiziționarea unui automobil Toyota Auris. Compania din Chișinău a evaluat mașina veche la 123.744 de lei, echivalentul a aproximativ 6.300 de euro, cu 2.000 de euro mai mult decât suma despre care procurorul susținea că fusese plătită cu aproximativ un an și jumătate înainte.
Creșterea valorii ar fi fost determinată de reparațiile și îmbunătățirile efectuate între timp, a explicat Ion Șlicari. El a susținut că tatăl său investise în caroserie, motor și alte componente, dar a recunoscut că nu a putut prezenta bonuri sau facturi care să confirme lucrările.
Explicațiile au fost puse la îndoială de președintele Completului A, Christopher Lehmann, care a remarcat că automobilele, de regulă, își pierd din valoare odată cu trecerea timpului. Acesta a insistat asupra lipsei unor dovezi care să justifice diferența de 2.000 de euro și a atras atenția că procurorului îi revenea sarcina de a demonstra circumstanțele invocate.
Un alt automobil, cumpărat cu 50.000 de lei, deși fusese evaluat în vamă la 140.000
Prețul de achiziție al unui automobil Toyota Corolla, fabricat în 2016 și cumpărat de procuror în februarie 2022, a generat alte întrebări. Potrivit contractului, Ion Șlicari a plătit 50.000 de lei, deși automobilul fusese importat cu aproximativ trei luni înainte, având o valoare în vamă de 140.000 de lei. La aceasta se adăugau taxe vamale de peste 18.000 de lei, astfel că valoarea și taxele însumau aproximativ 158.000 de lei.
Diferența considerabilă a determinat Comisia să solicite explicații despre circumstanțele tranzacției și despre prețul efectiv achitat. Procurorul a declarat că identificase automobilul printr-un anunț online și că suma plătită fusese negociată direct cu vânzătorul.
„Exact, acesta este prețul real achitat de către mine în calitate de cumpărător”, a afirmat Ion Șlicari.
În apărarea sa, procurorul a susținut că valoarea stabilită de autoritățile vamale nu reprezintă neapărat prețul comercial al unui automobil și nu poate fi comparată direct cu suma achitată într-o tranzacție ulterioară.
Membrii Comisiei au insistat însă asupra diferenței dintre cele două valori și au cerut justificări suplimentare. În cadrul aceleiași proceduri au fost examinate și alte tranzacții cu mijloace de transport. O parte a audierii s-a desfășurat cu ușile închise, la solicitarea procurorului, pentru protejarea vieții private a unor terțe persoane.
Dosarele unor foști demnitari, printre cauzele instrumentate de Șlicari
Ion Șlicari a fost numit procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău în iunie 2018, iar ulterior a fost delegat la Procuratura Anticorupție. În activitatea sa a instrumentat mai multe cauze penale care au vizat foști demnitari și presupuse fraude financiare.
Printre acestea se numără dosarul de îmbogățire ilicită al fostului deputat Sergiu Sîrbu. Potrivit Procuraturii Anticorupție, în perioada februarie 2014 - decembrie 2021, fostul parlamentar și membrii familiei sale ar fi acumulat bunuri și ar fi efectuat cheltuieli care depășeau veniturile legale cu aproximativ 2.86 milioane de lei. Sergiu Sîrbu a respins acuzațiile și a susținut că dosarul are caracter politic.
Procurorul a instrumentat și cauza penală în care era vizat fostul viceministru al Economiei și fost director general al Moldtelecom, Vitalie Iurcu, acuzat de presupuse falsuri în declarațiile de avere și interese personale. Cauza a vizat inclusiv proprietăți din Republica Moldova și România, un automobil și conturi bancare din Austria cu rulaje de peste 400.000 de euro. În prima instanță, procesul penal a fost încetat ca urmare a expirării termenului de prescripție, soluție contestată de procurori.
Un alt dosar în care a fost implicat Ion Șlicari a vizat Eximbank și compania Trevcons-Grup, într-o cauză legată de o presupusă deposedare de active și prejudicii de milioane de lei. Potrivit unei investigații publicate de bani.md în octombrie 2023, dosarul i-a fost retras procurorului printr-o decizie a procurorului general.
Ce urmează după raportul Comisiei
Propunerea de nepromovare nu reprezintă, deocamdată, o decizie definitivă. Consiliul Superior al Procurorilor urmează să examineze raportul Comisiei de evaluare și să adopte o hotărâre privind rezultatul procedurii.
CITIȚI ȘI:
