Experți: Linia Vulcănești–Chișinău reduce o parte din vulnerabilitatea energetică a R. Moldova, dar securitatea deplină cere și interconexiunile Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș
Linia electrică Vulcănești–Chișinău elimină o parte din vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova, însă securitatea deplină va depinde și de realizarea interconexiunilor Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș. Declarațiile au fost făcute de experți în energetică, la ediția specială de la Moldova 1 din 8 noiembrie, dedicată punerii în funcțiune a liniei.
Herța: o infrastructură gândită ca să ne facă vulnerabili
Directoarea executivă a Asociației Green City Lab, Veronica Herța, a spus că infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică a făcut R. Moldova vulnerabilă atât la gaze naturale, cât și la energie electrică.
„Cu siguranță nu rezolvă toate problemele, dar rezolvă una dintre problemele majore ale vulnerabilității noastre. Cu părere de rău, linia anterioară, construcția căreia a început în 1960 prin construcția nodului de la Cuciurgan, a fost gândită astfel încât noi să fim vulnerabili din punct de vedere energetic sub toate aspectele, și pe dimensiunea de gaz, și pe dimensiunea de energie electrică. Eu cred că nu se dorește la Kremlin independența noastră, inclusiv energetică, și sunt sigură că nu se dorește”, a menționat aceasta.
Interconexiunile erau cunoscute din anii 2000, dar nu s-a dorit politic
Directorul Institutului de Energetică, Mihai Tîrșu, a spus că necesitatea interconexiunilor cu România era cunoscută încă din anii 2000, dar proiectele nu au fost promovate de conducerile politice de atunci. În opinia lui, proiectele nu au avansat pentru că a lipsit voința politică și pentru că a existat un interes economic ca termocentrala de la Cuciurgan să rămână în funcțiune și să susțină regimul de la Tiraspol.
„Încă din anii 2000 am avut scenarii dezvoltate în cadrul institutului și trebuia să fie prioritară linia Bălți–Suceava, prima, ca să creăm această interconexiune. Au existat la conducere persoane care au motivat în fel și chip că nu avem nevoie, și nu s-a dorit politic această construcție. Nu a existat voința politică în acele momente și a existat interesul economic, probabil, ca termocentrala de la Cuciurgan să fie funcțională și să fie susținut regimul din Transnistria”, a spus acesta.
Liniile de la Cuciurgan rămân, dar nu mai pot fi folosite pentru șantaj
Mihai Tîrșu a explicat că liniile care leagă Cuciurgan de sistemul ucrainean vor continua să funcționeze, pentru că au și rolul de a menține stabilitatea rețelei. Diferența, spune el, este că, odată cu existența unei rute alternative prin România, ele nu vor mai putea fi folosite pentru a opri alimentarea malului drept.
„Interconexiunile care există de la Cuciurgan cu Ucraina au și alte destinații: au destinația de a asigura stabilitatea sistemului energetic. Nu poți numai să prinzi o conexiune și să asiguri stabilitatea. Deci ele vor funcționa în continuare ca regim de stabilitate. Vor asigura stabilitatea, însă nu vor mai putea face șantajul să ne oprească alimentarea cu energie electrică”, a spus el.
Ce riscuri nu elimină noua linie
Punerea în funcțiune a liniei Vulcănești–Chișinău nu elimină riscurile provocate de atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina sau de eventualele suprasolicitări ale rețelei ucrainene. Directorul Institutului de Energetică, Mihai Tîrșu, a explicat că aceste vulnerabilități vor continua să influențeze securitatea sistemului energetic al R. Moldova.
„Noi trebuie să înțelegem că nu se va schimba foarte mult în ecuația de securitate dacă vorbim de supraîncărcare din partea ucraineană sau ca urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii. Mai ales că este un organism viu și, atunci când tai o mână, cade și a doua. Nu poți rămâne cu o mână în funcțiune dacă o tai pe cealaltă”, a declarat expertul.
Experții au amintit că atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune pot afecta și alimentarea R. Moldova. O parte dintre pilonii liniilor electrice se află pe teritoriul Ucrainei, iar pentru reducerea acestei vulnerabilități sunt discutate, împreună cu partea română, soluții de interconectare care să ocolească acest segment.
Rețele modernizate, energie regenerabilă și baterii de stocare
Noua linie va facilita și integrarea energiei produse din surse regenerabile în sistemul național, însă pentru aceasta este nevoie și de modernizarea rețelelor de distribuție. Directoarea executivă a Asociației Green City Lab, Veronica Herța, a atras atenția că infrastructura existentă a fost proiectată în perioada sovietică pentru un consum mult mai mic.
„Strategia energetică 2050 stabilește că, dacă actualmente în Republica Moldova, din tot mixul de resurse energetice pe care îl consumăm, doar 15% este energie electrică, 30% sunt produsele petroliere și 55% este energia termică, sub formă de gaz, gigacalorii, lemn etc., în 2050 energia electrică trebuie să constituie 65%. Adică trebuie să trecem o parte din transport și o parte din sectorul de încălzire pe sursa energie electrică”, a explicat Veronica Herța.
Totodată, regenerabilele ar urma să ajungă la 85% din producția locală de energie, față de 23% în 2021. Herța a subliniat că, pentru a valorifica această energie, sunt necesare investiții în rețele și în capacități de stocare. Ea a menționat că statul trebuie să creeze condiții pentru investitorii care vor să instaleze baterii, în condițiile în care costurile acestora au scăzut, dar proiectele se confruntă cu reticența operatorilor de rețea.
Directoarea Green City Lab a mai amintit că în această săptămână a fost votată în lectura a doua legea privind comunitățile energetice, care permite mai multor membri să împartă energia produsă într-o altă locație.
Linia electrică Vulcănești–Chișinău are o lungime de aproximativ 158 de kilometri și creează o rută suplimentară pentru transportul energiei electrice din România către centrul țării, fără tranzitarea nodului de la Cuciurgan. Ea este o alternativă la linia Vulcănești–Moldgres–Chișinău, singura prin care se importa electricitate în Republica Moldova, iar segmentul care trece prin regiunea transnistreană reprezenta o vulnerabilitate pentru securitatea țării. tvrmoldova
Linia a fost inaugurată pe 8 noiembrie în prezența președintei Maia Sandu, a comisarei europene pentru extindere, Marta Kos, și a reprezentanților Băncii Mondiale. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că ea contribuie la reducerea dependenței de nodul de la Cuciurgan. Maia Sandu a spus că nimeni nu ne mai poate șantaja, iar Marta Kos a vorbit despre mai multe opțiuni pentru aprovizionare și a recunoscut că dificultățile financiare ale consumatorilor rămân.
Lucrările au început în aprilie 2024, iar darea în folosință a fost anunțată pe rând pentru martie, mai și iunie 2026. Construcția liniei s-a încheiat în noiembrie 2025, iar stația de la Vulcănești a fost finalizată în iunie 2026. Costul total este de aproximativ 61 de milioane de euro, dintre care 27 de milioane pentru construcția liniei, printr-un împrumut al Băncii Mondiale.
CITIȚI ȘI:
