Critici la Conferința anuală privind extinderea UE: „Opoziția este exclusă din procesul de aderare”
Opoziția parlamentară acuză guvernarea de monopolizarea vectorului european și avertizează că excluderea altor fracțiuni din procesul de luare a deciziilor se poate solda cu transformarea procesului de integrare dintr-un proiect de consens național într-un motiv de dispută politică. Declarațiile vin în contextul progreselor înregistrate de Republica Moldova, considerate un adevărat „miracol” în rândul partenerilor europeni.
„Această activitate este realizată nu doar de o echipă puternică în Guvernul Republicii Moldova, dar vedem că acțiunile sunt susținute și de Parlament, care adoptă legi într-un ritm rapid pentru a implementa acquis-ul european”, a declarat ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, la Conferința anuală privind extinderea UE, desfășurată la Chișinău.
Diplomatul a combătut falsurile care alimentează ideea că Uniunea Europeană nu își dorește ca Republica Moldova să devină parte a familiei europene.
„Aderarea la Uniunea Europeană nu este un vis. Este o realitate care se construiește zi de zi. Narativul că Uniunea Europeană nu prea își dorește ca Republica Moldova să fie stat membru își pierde din forță. Toată lumea sprijină eforturile țării și vom continua să fim alături în următorii ani pentru a însoți și contribui la închiderea tuturor capitolelor”, a afirmat ambasadorul german.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, într-un mesaj video de la Bruxelles, a apreciat rezultatele Republicii Moldova înregistrate într-o perioadă dificilă, provocată de războiul din Ucraina.
„În 2022, când Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei, puțini și-ar fi imaginat cât de repede poate avansa Republica Moldova pe drumul european. Patru ani mai târziu, discutăm despre negocieri de aderare, reforme instituționale și integrare economică. Aceste rezultate nu au venit de la sine. Ele au fost obținute într-un context de amenințări de securitate, presiuni energetice, dezinformare, dar și tentative de destabilizare”, a declarat europarlamentarul român.
Totodată, Victor Negrescu a subliniat că adevărata luptă pentru integrare se va da la Chișinău. De aceea, conducerea țării ar trebui să depună eforturi pentru a spori încrederea și susținerea cetățenilor pentru această direcție strategică.
„Următoarea etapă a aderării nu va fi câștigată doar la masa negocierilor de la Bruxelles. Ea va fi, de fapt, câștigată în Parlamentul de la Chișinău, în instituțiile publice, în comunitățile locale și prin încrederea cetățenilor. De aceea, Legislativul nu trebuie să fie o simplă fabrică de transpunere a directivelor europene. Trebuie să fie motorul democratic al aderării”, a susținut Victor Negrescu.
Aderarea la UE înseamnă progrese permanente și implementarea legilor aprobate. Altfel, democrația își poate pierde din atractivitate, iar eforturile pot fi înmulțite la zero, a avertizat vicepreședintele Parlamentului European. Victor Negrescu a mai spus că nu este suficient să fie adoptate legi. Cetățenii trebuie să vadă că legea este aplicată egal și că instituțiile funcționează.
Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, a menționat că la baza rezultatelor istorice despre care se discută în ultimele zile stau ani de muncă și echipe de experți care lucrează zi și noapte la acest proces.
„Noi, în Parlament, suntem responsabili de adoptarea și votarea acestor legi. Lucrăm accelerat. Dacă este să mă refer la anul 2026, am avut 354 de acte legislative. În prima sesiune parlamentară din 2026, am avut în jur de 177 de acte, legi și directive. Doar în luna octombrie am armonizat în jur de 10 acte legislative, care țin în mod special de justiție, economie, energie și transporturi. Evident că este o muncă contra cronometru și ne dăm bine seama de acest lucru”, a declarat Doina Gherman.
Aceasta a confirmat că anul 2027 va fi atât anul reformelor, cât și al rezultatelor concrete, iar fiecare instituție va purta răspunderea pentru livrarea rezultatelor necesare integrării europene.
„Avem o armonie perfectă între Președinție, Guvern și majoritatea parlamentară. Avem o voință politică fără precedent și puternică de a avansa pe agenda europeană. Obiectivul EU-2028 rămâne prioritar”, a declarat vicepreședinta Parlamentului.
Coeziunea socială, importantă în promovarea parcursului european
Fostul premier, Ion Sturza, președintele Asociației pentru Politică Externă, a subliniat că mulți cetățeni au impresia greșită că Republica Moldova va deveni un stat membru al Uniunii Europene deja în anul 2028. Lucrurile nu sunt chiar atât de certe, afirmă acesta.
„Dintr-o oportunitate, anul 2028 poate să se transforme într-un an al problemelor și trebuie să dăm un semnal societății că viața nu se termină în 2028”, a declarat Ion Sturza.
O altă problemă identificată este asocierea integrării exclusiv cu partidul de guvernare. Acest lucru poate avea consecințe negative asupra parcursului european, inclusiv pe fundalul scăderii popularității formațiunii aflate la putere.
„După două cicluri electorale, sprijinul pentru partidul de guvernare se erodează din cauza multiplelor crize, a micilor greșeli care se fac în procesul de guvernare și a intenției Guvernului, pe ultima sută de metri, de a face niște reforme foarte necesare. În mod normal, acestea ar fi trebuit făcute la începutul ciclurilor electorale, nu acum, în plin ciclu electoral, fapt care va distorsiona foarte mult percepția integrării europene de către societate”, a declarat președintele Asociației pentru Politică Externă.
Fără o coeziune socială, spune Ion Sturza, fără o implicare cât mai largă, atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, obiectivul integrării europene poate fi compromis.
Opoziția proeuropeană votează aproape toate legile cu sigla UE
Gaik Vartanean, deputat în fracțiunea „Alternativa” și membru al Comisiei pentru integrare europeană, afirmă că majoritatea parlamentară folosește opoziția drept mașină de vot, refuzând să sprijine inițiativele legislative ale celorlalte fracțiuni.
„În practică, opoziția proeuropeană votează aproape toate legile cu sigla UE. În același timp, cele mai multe proiecte care vin din partea opoziției sunt frecvent blocate și ajung foarte rar în ședința plenară. Eu cred că acest dezechilibru afectează caracterul inclusiv al procesului. Atunci când opoziția este prezentată constant ca un obstacol, nu ca un partener potențial, consensul devine greu de atins”, a spus Gaik Vartanean.
Potrivit deputatului, majoritatea parlamentară s-ar teme să piardă controlul asupra acestui subiect strategic.
„Se creează impresia că doar o singură forță politică ar fi demnă să promoveze integrarea europeană. Pentru ca procesul de aderare să fie mai transparent, mai inclusiv și să beneficieze de un sprijin larg în societate, este nevoie de o schimbare de abordare. În primul rând, este necesară recunoașterea contribuției opoziției nu doar atunci când aceasta votează legile europene, ci și când vine cu propriile proiecte de lege”, a declarat deputatul.
Deputata socialistă Olga Cebotari, vicepreședinta Comisiei pentru integrare europeană, a subliniat necesitatea unor dezbateri mai ample pe platforma parlamentară privind integrarea europeană. De asemenea, a sugerat că opoziția ar putea elabora rapoarte alternative pentru a exercita presiune asupra partidului de guvernare.
„Comisia este încă nouă, noi învățăm cum să lucrăm și să monitorizăm mai multe lucruri. Mă uit la practica altor state care au aderat deja la UE și la rolul pe care l-a avut opoziția în acele țări. Vă pot spune că opoziția venea cu rapoarte alternative și cu multe alte documente. Mi-aș dori ca într-o zi să ajungem, împreună cu colegii mei din opoziție, la un asemenea nivel”, a mai spus Olga Cebotari.
Conferința anuală privind Extinderea UE, dedicată „Pachetului de extindere 2026”, se desfășoară în perioada 9–10 noiembrie 2026 la Palatul Republicii din Chișinău.
Evenimentul reunește 700 de persoane și a fost inaugurat de președinta Maia Sandu și comisara pentru Extindere, Marta Kos, aflată într-o vizită oficială în R. Moldova în perioada 8-10 noiembrie.
CITIȚI ȘI:
