Curtea Constituțională a declarat neconstituțională norma prin care demisia Veronicăi Dragalin a atras automat nepromovarea vetting-ului
Câștig parțial pentru fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, la Curtea Constituțională. Înalta Curte a declarat, pe 12 noiembrie, neconstituțional textul „indiferent de motivul invocat”, o prevedere din lege care echivala automat demisia unui procuror sau judecător, depusă după termenul de 20 de zile de la notificarea Comisiei de Vetting, cu nepromovarea evaluării externe.
Prin această hotărâre, Veronica Dragalin obține posibilitatea de a solicita continuarea procedurii de evaluare a integrității sale etice și financiare, astfel încât demisia să nu fie echivalată automat cu nepromovarea evaluării externe. Un asemenea statut i-ar putea afecta reputația profesională și ar atrage o serie de interdicții.
Decizia Curții Constituționale este definitivă.
Potrivit legii, persoanele supuse evaluării externe își pot depune demisia fără consecințele nepromovării doar în termen de 20 de zile de la notificare. În cazul demisiilor depuse după expirarea acestui termen, indiferent de motivele invocate, legea prevedea emiterea automată a unui raport de nepromovare a evaluării.
Această decizie atrage interdicția de a ocupa anumite funcții publice pentru o perioadă de cinci până la șapte ani, precum și pierderea dreptului la pensie specială și la indemnizațiile prevăzute de lege.
În cazul Veronicăi Dragalin, demisia a fost depusă în contextul promovării unui proiect de lege care prevedea lichidarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și crearea unei noi structuri – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO).
În prezent, pe rolul Curții Supreme de Justiție (CSJ) se află un dosar în care Veronica Dragalin contestă decizia prin care s-a constatat nepromovarea evaluării externe, ca urmare a demisiei sale din funcție.
Demisia voluntară, echivalată cu nepromovarea evaluării externe
Potrivit avocatului Veronicăi Dragalin, Vladimir Grosu, echivalarea automată a demisiei voluntare cu nepromovarea evaluării externe produce consecințe nejustificate, întrucât aplică aceleași restricții persoanelor care demisionează și celor care nu promovează evaluarea integrității etice și financiare.
„Comisia spune că tu nu ești demn. Nepromovarea evaluării nu este sinonimă cu neînvingerea într-un concurs. Nepromovarea înseamnă că nu corespunzi criteriilor de integritate etică și financiară. Aceasta este însoțită de restricții și limitări. Dacă ar fi vorba pur și simplu de faptul că nu ai promovat concursul, cu aceasta s-ar putea încheia. Însă ea aduce consecințe: ți se aplică interdicții de a ocupa un șir de funcții publice, inclusiv de a exercita activitatea de avocat”, a precizat Vladimir Grosu.
Avocatul a susținut că atribuirea automată a statutului de „nepromovat” Veronicăi Dragalin i-ar încălca drepturile fundamentale și ar contraveni prezumției de bună-credință. În argumentarea sa, acesta a invocat dreptul la respectarea vieții private, garantat de articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), și recomandările Comisiei de la Veneția.
„Reputația profesională este grav afectată. Publicul larg percepe raportul de nepromovare ca pe o dovadă de corupție sau lipsă de integritate, fără a face distincție între nepromovarea pe fond și cea pe temei procedural”, a punctat Grosu.
În susținerea argumentelor sale, apărătorul a făcut referire și la jurisprudența CtEDO privind evaluarea externă a magistraților din Albania, precum și la pozițiile exprimate de Comisia de la Veneția.
„În cauzele privind procesul de vetting din Albania, CtEDO a stabilit că sancționarea fără dovedirea relei-credințe încalcă art. 8, iar Comisia de la Veneția a subliniat că nici măcar abaterile minore nu ar trebui să ducă automat la eliberarea din funcție, cu atât mai puțin o demisie voluntară, care nu constituie o abatere. În cazul lui Dragalin, prin aplicarea legii, buna-credință a fost înlocuită cu o prezumție de rea-credință”, a explicat avocatul.
Potrivit legii, Comisia de evaluare poate adopta doar două tipuri de decizii: de promovare sau de nepromovare a evaluării. Prin urmare, aceasta nu are competența legală de a dispune încetarea procedurii în cazul în care persoana evaluată demisionează pe parcursul procesului.
În acest context, avocatul a invocat două cazuri în care Comisia ar fi acționat în afara atribuțiilor sale legale, aplicând o abordare diferită de cea utilizată în cazul Veronicăi Dragalin.
„Comisia și-a depășit atribuțiile legale în cazul judecătorilor Stanislav Sorbală și Natalia Gavrilenco. Procedura de evaluare a fost încetată după demisia lor, deși Comisia nu are acest drept. Ulterior, Comisia și-a schimbat practica pentru candidați, luând act de retragerea lor din concurs fără a emite o decizie de nepromovare. Astfel, s-a creat o discriminare nejustificată: candidații la funcții se pot retrage oricând fără consecințe, în timp ce procurorii și judecătorii aflați deja în funcție nu pot demisiona onorabil după termenul de 20 de zile”, a menționat avocatul.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, l-a întrebat pe avocat dacă Veronica Dragalin mai este interesată de continuarea evaluării, având în vedere demisia sa și trecerea a aproximativ doi ani de atunci.
„În anul 2027, expiră mandatul ei de cinci ani pentru care a fost numită în funcție. În virtutea faptului că s-a angajat într-un alt post peste hotare, nu cred că dumneaei mai dorește să continue evaluarea, mai ales că circumstanțele s-au schimbat foarte mult. Ea a plecat din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție. Acum acest post este ocupat de o altă persoană”, a declarat avocatul.
Totodată, în cadrul examinării cauzei, Înalta Curte a precizat că Veronica Dragalin a solicitat continuarea procedurii de evaluare odată cu depunerea cererii de demisie.
În aceste condiții, avocatul a pledat pentru încetarea procesului de judecată aflat în prezent pe rolul Curții Supreme de Justiție (CSJ), care vizează acest subiect.
Soluția propusă de CSJ
Judecătorul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Vlad Gribincea, a susținut că persoanele care demisionează în timpul evaluării externe își asumă riscul nepromovării, iar o eventuală încetare a procedurii ar ridica probleme juridice mai complexe.
„Este foarte greu de stabilit care sunt scopurile persoanei, mai ales când evaluarea este la o etapă avansată și când deja se conturează o anumită certitudine cu privire la soluția din cadrul evaluării. Totuși, dacă ea dorește să evite consecințele nepromovării, ar trebui să aibă dreptul să ceară Comisiei continuarea procedurii de evaluare”, a spus Gribincea la ședința Înaltei Curți.
Judecătorul a recunoscut că atribuirea statutului de „nepromovat” poate afecta grav reputația profesională a persoanei vizate. În opinia sa, un asemenea rezultat riscă să fie perceput de opinia publică drept o dovadă a lipsei de integritate, chiar și în situațiile în care nepromovarea este determinată de un aspect procedural, fără constatarea unor abateri concrete.
În acest context, judecătorul a propus Curții Constituționale o soluție care să permită evitarea nepromovării automate a persoanelor care demisionează în timpul evaluării externe.
„CSJ pledează pentru o soluție sistemică și echitabilă: oferirea posibilității ca subiectul evaluării să poată solicita continuarea procesului de evaluare chiar și după depunerea demisiei, demonstrându-și buna-credință. În acest caz, Comisia de Evaluare și Consiliul competent ar trebui să finalizeze evaluarea pe fond, pronunțându-se clar asupra integrității, evitând o încetare rigidă sau o nepromovare automată bazată strict pe un aspect procedural”, a menționat Gribincea.
Demisia, calificată drept un „protest politic”
Radu Radu, șeful Serviciului Reprezentare la Curtea Constituțională și Organe de Drept din cadrul Parlamentului, a susținut constituționalitatea articolului 3 alineatul (4) din Legea nr. 252/2023 și a solicitat respingerea sesizărilor ca fiind neîntemeiate.
Potrivit acestuia, termenul de 20 de zile în care un judecător sau procuror poate demisiona fără a suporta consecințele nepromovării evaluării externe are scopul de a asigura buna desfășurare a procesului.
Prevederea permite stabilirea, încă de la început, a persoanelor care acceptă să fie evaluate și evitarea utilizării resurselor publice pentru proceduri care ar putea fi abandonate ulterior.
„Dacă s-ar permite demisia fără consecințe la orice etapă a procesului, persoanele evaluate ar putea intui un rezultat negativ pe parcursul verificărilor și ar demisiona chiar înainte de emiterea raportului, evitând astfel eticheta de 'nepromovat' și menținându-și intacte garanțiile sociale”, a declarat Radu Radu.
La rândul său, Eduard Serbenco, secretar de stat la Ministerul Justiției, a considerat neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate și a solicitat respingerea acestora.
„Reclamanta a acționat în mod conștient, alegând să demisioneze la scurt timp înainte de votarea în prima lectură a unui proiect legislativ. Ea putea rămâne în funcție, dar nu a făcut lucrul acesta dintr-un protest politic”, a declarat Serbenco.
Secretarul de stat a precizat că această interpretare se bazează pe informațiile prezentate în sesizarea depusă de avocatul Veronicăi Dragalin.
„Reclamanta și-a anunțat demisia din funcția respectivă cu speranța că deputații din Parlament nu vor vota pentru lichidarea Procuraturii Anticorupție. Ea și-a asumat acest gest, cunoscând foarte bine că, dacă demisionează, va interveni consecința prevăzută în Legea nr. 252”, a amintit Serbenco.
Motivația Curții Constituționale
Curtea Constituțională a precizat că măsura instituită de Parlament prin Legea nr. 252/2023 are un caracter absolut și rigid, nefiind proporțională cu scopul urmărit.
„Prin stabilirea unei măsuri cu caracter absolut, Parlamentul nu a făcut distincție între demisia folosită pentru evitarea evaluării și demisia determinată de motive obiective, serioase și verificabile, aplicând în toate cazurile efectele nepromovării”, a declarat Domnica Manole, în cadrul briefingului din 12 noiembrie.
De asemenea, Curtea a punctat că nepromovarea automată – în lipsa unei evaluări efective a integrității etice și financiare – creează prejudicii majore carierei și reputației profesionale.
„Aplicarea efectelor nepromovării în legătură cu demisia și nepermiterea continuării evaluării la solicitarea subiectului reprezintă o măsură disproporționată prin raportare la scopul declarat de autoritățile statului. Prin stabilirea automată a nepromovării evaluării, indiferent de motivul invocat, legislatorul nu a permis evaluarea circumstanțelor individuale ale persoanei care demisionează și nici continuarea evaluării la solicitare. (...) Până la modificarea cadrului normativ de către Parlament, în cazul depunerii cererii de demisie după expirarea termenului de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, comisiile de evaluare vor continua procedura de evaluare a integrității dacă subiectul evaluării solicită continuarea procedurii”, a conchis președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.
Amintim că Veronica Dragalin a fost numită șefă a Procuraturii Anticorupție la 1 august 2022, pentru un mandat de cinci ani, după ce a câștigat concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Pe 19 februarie 2025, Dragalin și-a anunțat demisia pe fondul unor disensiuni cu reprezentanții conducerii R. Moldova și în semn de protest față de inițiativa legislativă a majorității parlamentare de a lichida Procuratura Anticorupție și PCCOCS și de a le comasa într-o nouă instituție, denumită PACCO.
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție a susținut că proiectul reprezintă un atac asupra independenței justiției și ar putea compromite investigarea corupției la nivel înalt.
Mandatul Veronicăi Dragalin la șefia Procuraturii Anticorupție a încetat oficial pe 4 martie 2025.
CITIȚI ȘI:
