Doar 1.3% din suprafețele împădurite necesită intervenții ulterioare, afirmă ministrul Hajder

Pădurile plantate în cadrul Programului Național de Împădurire vor fi monitorizate și îngrijite de specialiști timp de trei - cinci ani, pentru a asigura prinderea puieților și dezvoltarea acestora. Ulterior, suprafețele împădurite vor fi transmise în gestiunea primăriilor pe ale căror terenuri au fost plantate. Până atunci, Ministerul Mediului, în colaborare cu autoritățile publice locale, va fi responsabil de îngrijirea și dezvoltarea noilor plantații forestiere.
Precizările au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în contextul campaniei „Generația Pădurii 2026”, desfășurate în acest weekend în 81 de localități din R. Moldova.
„Am plantat sute de hectare în aceste două zile și s-au implicat mii și mii de oameni voluntari, ceea ce este un lucru extraordinar. Sunt mândru de ceea ce văd în țara noastră și mă bucur că această responsabilitate de a planta nu este doar a Ministerului Mediului, ci a întregii țări. Așa este corect să fie, pentru că noi facem aceasta pentru noi și pentru viitorul nostru”, a declarat Gheorghe Hajder, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Ministrul a subliniat că extinderea suprafețelor împădurite din Republica Moldova este un proces de durată, care presupune identificarea terenurilor potrivite, pregătirea acestora pentru plantare și îngrijirea ulterioară a puieților.
În acest scop, sunt utilizate preponderent terenuri agricole degradate, abandonate sau neproductive, aflate în proprietatea autorităților publice locale.
Potrivit oficialului, prioritate au suprafețele care nu mai pot fi valorificate eficient în agricultură, astfel încât împădurirea să nu afecteze terenurile agricole productive.
„Atunci când plantăm păduri, trebuie să găsim terenuri undeva. În mare parte, acestea sunt terenuri agricole care aparțin primăriilor. Dacă este un teren degradat, accidentat, neproductiv din punct de vedere agricol, scopul nostru este să îl împădurim. Deci, noi nu luăm un teren bine pregătit, productiv, de o calitate foarte înaltă și îl transformăm în pădure. Vreau să înțelegem că luăm un teren și îl introducem în circuitul utilității publice și în viața de zi cu zi a oamenilor”, a explicat ministrul Hajder.
Doar peste 1% din suprafețele împădurite necesită intervenții suplimentare
Terenurile împădurite în cadrul programului sunt inventariate periodic pentru a evalua starea plantațiilor și rata de prindere a puieților.
Potrivit datelor prezentate de ministru, doar 1.3% din suprafețele plantate necesită intervenții suplimentare, din cauza faptului că puieții nu s-au prins sau nu s-au dezvoltat corespunzător.
Printre factorii care au afectat dezvoltarea plantațiilor se numără seceta din verile precedente, schimbările climatice și intervențiile umane.
Gheorghe Hajder a calificat drept regretabile cazurile în care puieții au fost distruși de oameni și a anunțat că autoritățile vor lua măsuri mai ferme pentru prevenirea și combaterea unor asemenea situații.
În pofida acestor dificultăți, ministrul consideră că rezultatele programului sunt bune, având în vedere condițiile climatice și particularitățile terenurilor pe care au fost realizate plantările.
„Înțelegem că, pe anumite terenuri, rata de prindere nu va fi de 100%, pentru că nu are cum. Specialiștii ne spun că, în funcție de caracteristicile terenului, dacă rata de prindere va fi de 70%, atunci acesta va fi un rezultat extraordinar. Probabil, nici cel mai performant agricultor din Republica Moldova nu poate spune că, atunci când plantează, are o rată de prindere de 100%, pentru că nu are cum. Dar care este alternativa: să ne oprim? Eu nu cred că trebuie să ne oprim”, a afirmat ministrul.
În perioada următoare, specialiștii vor evalua starea plantațiilor realizate cu sprijinul voluntarilor, vor completa suprafețele în care plantarea nu a fost finalizată și vor continua monitorizarea și îngrijirea puieților.
Pădurile rămân în proprietatea primăriilor
Plantările realizate în cadrul Programului Național de Împădurire se desfășoară, în mare parte, pe terenuri aflate în proprietatea primăriilor, în baza unor acorduri de colaborare cu autoritățile publice locale. Această practică este determinată de faptul că Ministerul Mediului nu dispune de terenuri proprii pentru extinderea fondului forestier.
Potrivit ministrului Hajder, autoritățile publice locale pun la dispoziție terenurile, în timp ce Ministerul Mediului și întreprinderile din subordinea sa se ocupă de pregătirea solului, plantarea și îngrijirea puieților timp de trei până la cinci ani, în funcție de speciile plantate.
Ulterior, după ce plantația ajunge în stadiul de masiv, când coroanele arborilor încep să se unească, responsabilitatea administrării pădurii revine autorităților publice locale.
„Terenul rămâne în proprietatea primăriilor, pentru că acest lucru este important. Noi, la Chișinău, nu vom lua niciodată pădurile. Acestea vor rămâne pentru oameni, acolo, în localitățile în care sunt plantate”, a precizat Gheorghe Hajder.
Ministrul a îndemnat cetățenii să participe și la viitoarele acțiuni de împădurire, subliniind că există în continuare numeroase terenuri care pot fi transformate în păduri, iar instituția este pregătită să pună la dispoziția voluntarilor instrumentele necesare.
Oficialul a încurajat, în special, participarea familiilor și a copiilor, considerând că implicarea directă în activitățile de plantare contribuie la dezvoltarea unui comportament responsabil față de mediu.
Potrivit acestuia, copiii care participă la astfel de acțiuni vor înțelege mai bine importanța protejării naturii și vor putea transmite această responsabilitate generațiilor următoare.
„Când există solidaritate între generații, noi plantăm pentru cei care ne urmează, iar cei care vin după noi vor planta pentru generațiile următoare. Aceasta este important. Îmi doresc ca acest lucru să devină o tradiție și un motiv de mândrie pentru Republica Moldova”, a declarat ministrul Mediului.
Gheorghe Hajder a subliniat, totodată, că acțiunile de împădurire trebuie să continue indiferent de schimbările politice sau de succesiunea guvernelor, astfel încât implicarea cetățenilor în extinderea fondului forestier să devină o practică permanentă.
Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor „Generația Pădurii” a fost inițiat de președinta Maia Sandu și urmărește extinderea suprafețelor forestiere și reabilitarea a 145.000 de hectare de pădure până în anul 2032.
Potrivit datelor prezentate anterior de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, suprafața noilor plantații forestiere a ajuns la 24.000 de hectare.
Oficialul a menționat că, deși unele plantații au fost afectate de secetă, condițiile de mediu și neglijență, autoritățile vor interveni acolo unde este necesară completarea acestora.
CITIȚI ȘI: