Brățările electronice, deteriorate frecvent de agresorii familiali. De ce pedepsele nu sunt suficiente

Tot mai mulți agresori familiali sunt monitorizați cu ajutorul brățărilor electronice, însă autoritățile întâmpină dificultăți în asigurarea unui număr suficient de dispozitive. Acestea se uzează rapid, iar stocurile nu pot fi completate în ritmul necesar. Între timp, avocații avertizează că înăsprirea pedepselor și supravegherea electronică nu sunt suficiente pentru combaterea violenței în familie. Potrivit lor, educația și prevenirea abuzurilor sunt la fel de importante.
Concluziile au fost formulate la audierile publice cu tema „Evaluarea funcționării sistemului de probațiune cu privire la monitorizarea agresorilor familiali”, organizate la 17 noiembrie, pe platformă parlamentară, de Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice.
Cazurile recente de femicid, care au provocat indignare în societate, au readus în atenție eficiența sistemului de monitorizare electronică a agresorilor familiali.
Lipsa unui număr suficient de brățări electronice, uzura dispozitivelor și problemele tehnice ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a proteja victimele violenței în familie.
În plus, au fost semnalate situații în care agresorii au evitat să poarte dispozitivele de monitorizare, deși aveau această obligație.
Tot mai mulți agresori monitorizați electronic
Monitorizarea electronică a fost introdusă în Republica Moldova în 2017, inițial ca proiect-pilot. În primii ani, sistemul era utilizat în special pentru supravegherea persoanelor aflate în arest la domiciliu sau supuse altor măsuri stabilite de instanțele de judecată. În 2020, numărul persoanelor monitorizate electronic a fost de 189.
Situația s-a schimbat în ianuarie 2021, când a intrat în vigoare legea care a extins monitorizarea electronică și asupra agresorilor familiali, în baza ordonanțelor de protecție emise de instanțe.
Astfel, în 2021, numărul total al persoanelor monitorizate electronic a crescut la 783, dintre care 502 erau agresori familiali. Noua măsură urmărea să împiedice apropierea agresorilor de victime și să reducă numărul încălcărilor ordonanțelor de protecție.
„Elaborarea acestei legi a fost determinată de fenomenul violenței în familie la nivel național la acea vreme, când gradul de încălcare a ordonanțelor de protecție era înalt. Atunci s-a recurs la monitorizarea electronică a agresorilor familiari. În primul an de implementare, gradul de încălcare a ordonanțelor de protecție s-a redus la 20%, până la aceasta fiind peste 60%. În următorii ani, după ce populația a devenit mai informată, cetățenii deja cunoșteau că pentru un act de violență în familie poate să fie aplicată brățara electronică. În prezent, am ajuns la 12% de încălcare a ordonanțelor de protecție”, a raportat Iurie Mahu, director adjunct al Inspectoratului Național de Probațiune (INP), la audierile de la Parlament.

Evoluția numărului de persoane monitorizate electronic:
2022 – 1.458 de persoane (739 de agresori);
2023 – 1.898 de persoane (877 de agresori);
2024 – 2.121 de persoane (878 de agresori familiali);
2025 – 2.453 de persoane (838 de agresori);
Primele nouă luni ale anului 2026 – 2.241 de persoane (812 agresori).
O altă problemă semnalată de Iurie Mahu este prelungirea perioadei pentru care agresorii familiali pot fi monitorizați electronic.
Din 14 februarie 2026, durata maximă a ordonanțelor de protecție a crescut de la trei la șase luni. Astfel, brățările electronice pot rămâne în uz pentru perioade mai lungi, ceea ce sporește presiunea asupra sistemului de monitorizare.
Potrivit oficialului, dispozitivele se uzează mai repede, iar autoritățile trebuie să cumpere permanent echipamente noi pentru a acoperi necesarul.
„Ne confruntăm cu uzura tot mai mare a echipamentelor de monitorizare electronică și, totodată, cu o presiune pe sistem, pentru că deja mai greu le dezinstalezi. De la implementarea monitorizării agresorilor familiari, adică din 2021, au fost monitorizați electronic 4.646 de agresori, asigurând protecția pentru 7.139 de victime”, a declarat Iurie Mahu.
Stocul actual de brățări este suficient, dar sunt necesare noi achiziții
Pentru a suplini necesarul de dispozitive, autoritățile au inițiat în iunie 2026 o nouă procedură de achiziție. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august și prevedea cumpărarea a 200 de echipamente de monitorizare electronică.
Potrivit Inspectoratului Național de Probațiune, această achiziție a permis acoperirea necesarului imediat, astfel încât toate hotărârile judecătorești privind monitorizarea electronică să poată fi puse în aplicare.
Totuși, instituția avertizează că numărul persoanelor supravegheate continuă să crească, iar achizițiile trebuie să țină pasul cu această evoluție.
„Stocul disponibil de monitorizare este, la momentul actual, de peste 500 de echipamente de monitorizare electronică, având în monitorizare 460 de subiecți. După ultima achiziție, a fost acoperit tot necesarul și toate hotărârile judecătorești care țin de aplicarea și executarea monitorizării electronice au fost puse în executare. Totodată, avem nevoie în continuare să achiziționăm, pentru că numărul este în continuă creștere și trebuie acoperit necesarul instituției”, a explicat directorul adjunct al INP.
Iurie Mahu susține că agresorii familiali se numără printre persoanele care contestă cel mai frecvent condițiile monitorizării electronice.
Potrivit acestuia, ei formulează cele mai multe reclamații și încearcă adesea să manipuleze dispozitivele, provocând deteriorarea lor. Aceste situații îngreunează activitatea instituției și sporesc necesitatea înlocuirii echipamentelor.
Autoritățile caută soluții pentru îmbunătățirea monitorizării electronice
În 2026, Ministerul Justiției a inițiat mai multe măsuri legislative și administrative pentru consolidarea protecției victimelor violenței în familie și îmbunătățirea supravegherii agresorilor.
Una dintre principalele dificultăți rămâne achiziționarea la timp a brățărilor electronice. Potrivit reprezentanților ministerului, procedurile de procurare a echipamentelor nu permit întotdeauna completarea rapidă a stocurilor, în condițiile în care numărul persoanelor monitorizate crește, iar dispozitivele sunt utilizate pentru perioade mai lungi.
În acest context, autoritățile au solicitat sprijinul partenerilor pentru identificarea unor soluții de procurare a echipamentelor necesare.
„Am scris scrisori la adresa partenerilor pentru a găsi un loc de unde noi putem procura aceste brățări electronice pentru a putea face față, deoarece, cum s-a menționat, ordonanțele de protecție au crescut la șase luni, respectiv și monitorizarea acestor persoane este destul de lungă*”, a menționat Dumitru Vleju, secretar de stat al Ministerului Justiției.

Ministerul Justiției recunoaște că sistemul de monitorizare electronică are nevoie de modernizare. Potrivit secretarului de stat Dumitru Vleju, platforma utilizată este învechită și depinde de o tehnologie de comunicații a cărei funcționare pe termen lung nu este sigură.
„Ea este învechită, din anul 2019, și poate folosi numai un tip de SIM-uri, adică 2G. Noi încă nu știm cât timp acestea o să mai funcționeze pe teritoriul Republicii Moldova”, a precizat Dumitru Vleju.
Instanțele de judecată pot obliga agresorii familiali să participe la programe de consiliere și reabilitare, menite să reducă riscul repetării actelor de violență. Aceste programe sunt desfășurate inclusiv prin sistemul de probațiune, iar participarea poate fi impusă de judecători atunci când este considerată necesară.
În ultimii ani, legislația privind combaterea violenței în familie a fost modificată pentru a permite sancționarea mai severă a agresorilor. Nerespectarea intenționată a măsurilor stabilite prin ordonanța de protecție, inclusiv a obligației de monitorizare electronică, constituie infracțiune.
Totodată, Codul contravențional prevede că persoanele sancționate pentru violență în familie pot fi obligate să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, chiar și fără acordul lor. Legea permite și aplicarea arestului contravențional, în funcție de circumstanțele cazului.
Ministerul Justiției pregătește și noi reguli pentru agresorii familiali monitorizați electronic care părăsesc Republica Moldova. Potrivit propunerilor, inspectorii de probațiune ar urma să se deplaseze la punctele de trecere a frontierei pentru a scoate brățările electronice înainte de plecarea persoanelor supravegheate și a le reinstala la revenirea acestora în țară.
De asemenea, autoritățile vor să îmbunătățească schimbul de informații dintre Inspectoratul Național de Probațiune și Poliția de Frontieră. Proiectul prevede și informarea victimelor despre plecarea și revenirea agresorilor, astfel încât acestea să poată fi avertizate în legătură cu eventualele riscuri.
Separat, Ministerul Justiției lucrează la un mecanism care să permită recunoașterea și executarea în Republica Moldova a hotărârilor judecătorești și a deciziilor de probațiune emise în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura ar urma să faciliteze supravegherea persoanelor condamnate și aplicarea sancțiunilor alternative la detenție.
Educația și prevenirea violenței, la fel de importante ca sancțiunile
Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Anatolie Barbacar, a criticat, la audieri, faptul că autoritățile se concentrează mai mult pe sancționarea agresorilor și pe monitorizarea acestora decât pe prevenirea violenței în familie.
În opinia sa, statul ar trebui să acorde mai multă atenție cauzelor acestui fenomen și să investească în educație și în programe care să prevină comportamentele violente, nu doar în măsuri aplicate după comiterea faptelor.
„Se vorbește despre investiții din partea statului în diferite echipamente de monitorizare. Cât de eficiente sunt ele? Dar programele de probațiune includ și o oarecare educație? Oare educația se face când persoana este deja matură? Eu cred că nu”, a menționat Anatolie Barbacar.
Avocatul a atras atenția și asupra condițiilor din penitenciare, despre care consideră că pot împiedica reabilitarea persoanelor condamnate. Potrivit acestuia, sancțiunile nu sunt suficiente dacă sistemul nu oferă și posibilități reale de schimbare a comportamentului și de reintegrare în societate.
„Am câteva decizii de la curțile de apel, toate referitor la condițiile de detenție, și de fiecare dată instanțele de judecată constată condiții de detenție contrare art. 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De fiecare dată sunt condamnări și de fiecare dată sunt reduse termenele de pedeapsă. Oare după astfel de condiții de deținere a persoanelor în penitenciare mai poate fi vorba despre reeducarea acestora?”, a întrebat președintele Uniunii Avocaților.

Anatolie Barbacar a vorbit și despre activitățile de informare desfășurate de avocați în școli, pentru elevii cu vârste de la 14 ani. În cadrul acestor întâlniri, tinerilor le sunt explicate prevederile legii, consecințele încălcării acesteia și pedepsele prevăzute pentru diferite infracțiuni.
„De ce anume 14 ani? Din motiv că de la această vârstă începe să survină răspunderea penală deplină pentru anumite categorii de infracțiuni, și anume: circulația ilegală a drogurilor, infracțiunile cu caracter sexual, infracțiunile violente, bullying-ul în școli și tot așa mai departe. Am vizitat vreo 15 licee unde copiii s-au arătat destul de interesați, inclusiv profesorii”, a menționat avocatul.
În încheiere, Barbacar a contestat ideea că înăsprirea pedepselor ar fi suficientă pentru prevenirea infracțiunilor. El consideră că sancțiunile mai severe nu garantează reducerea violenței, iar mecanismele de supraveghere a agresorilor au, la rândul lor, limite.
„Nici pe departe nu este așa. Serviciile de monitorizare se confruntă cu ineficiența anumitor proceduri”, a concluzionat președintele Uniunii Avocaților.
Problema brățărilor electronice a ajuns în atenția publică în urma cazului tragic de la Măgdăcești, raionul Criuleni, din 31 august. Atunci, soțul agresiv aflat sub supraveghere electronică a scos dispozitivul și și-a ucis soția în propria casă, după care s-a sinucis.
Femeia solicitase protecție încă din 13 iulie, obținând o primă ordonanță pe 16 iulie, pe care agresorul a încălcat-o pe 3 august. La 25 august, a fost emisă o a doua ordonanță, iar în aceeași zi agresorului i-a fost aplicat un echipament de monitorizare electronică.
Semnalul GPS al dispozitivului a dispărut însă chiar din ziua instalării, iar bărbatul a părăsit țara între 25 și 30 august, fapt confirmat ulterior de Poliția de Frontieră. Pe 31 august, dimineața, acesta nu a mai putut fi contactat, iar la ora 09:17 a fost anunțată, la 112, crima. Bărbatul nu avea dispozitivul de monitorizare în momentul tragediei.
Pe fondul acestui eșec, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a depus demisia pe 2 septembrie, iar Guvernul a aprobat-o în ședința din 9 septembrie.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a recunoscut public eșecul sistemului de monitorizare, precizând că, în prezent, 354 de persoane sunt monitorizate electronic în Republica Moldova, dintre care 190 sunt agresori familiali.
CITIȚI ȘI: