Peste 1.4 milioane de lei nejustificați în familia unui fost judecător. Mihail Bușuleac a pierdut definitiv procesul privind vetting-ul

Fostul președinte interimar al Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac, nu va putea ocupa funcția de judecător timp de șase ani, după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) i-a respins contestația privind rezultatele evaluării externe. Comisia Vetting a identificat o diferență nejustificată de peste 1.4 milioane de lei între veniturile și cheltuielile familiei fostului magistrat, precum și posibile conflicte de interese în cauzele examinate de acesta.
Hotărârea Curții Supreme de Justiție (CSJ) a fost pronunțată pe 6 noiembrie 2026 și este irevocabilă. Instanța a respins contestația lui Mihail Bușuleac și a menținut decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care acceptase raportul Comisiei de Evaluare a Judecătorilor privind nepromovarea evaluării externe.
După încheierea procedurilor, Comisia a publicat raportul de evaluare, de 68 de pagini, în care sunt prezentate problemele de integritate financiară și etică identificate în cazul fostului magistrat.
Peste 1.4 milioane de lei, diferență nejustificată între venituri și cheltuieli
Comisia a analizat veniturile, cheltuielile, bunurile și economiile familiei fostului judecător în perioada 2013–2024 și a constatat că, în trei dintre anii analizați, cheltuielile familiei și banii folosiți pentru achiziționarea de bunuri sau constituirea economiilor au depășit veniturile și celelalte resurse financiare justificate.
Cea mai mare diferență, de aproximativ 1.24 de milioane de lei, a fost identificată în 2023. Alte sume nejustificate au fost constatate în 2013, de peste 39.000 de lei, și în 2024, de aproape 124.000 de lei.
În total, Comisia a calculat o diferență de 1.407.408 lei între resursele financiare disponibile și cheltuielile familiei.
În timpul evaluării, Mihail Bușuleac a oferit explicații privind economiile familiei, veniturile soției, donațiile și banii primiți cu ocazia unor evenimente familiale.
Comisia a acceptat o parte dintre justificările prezentate, inclusiv posibilitatea ca părinții să fi suportat cheltuielile pentru o cumătrie organizată în 2016. Cu toate acestea, explicațiile fostului magistrat nu au fost suficiente pentru a justifica diferența de peste 1.4 milioane de lei.
Tranzacție imobiliară cu un avocat implicat în dosarele examinate de judecător
Un alt motiv pentru care Mihail Bușuleac nu a promovat evaluarea externă îl reprezintă nerespectarea regimului juridic al conflictelor de interese.
Potrivit raportului, în iunie 2021, soția magistratului a cumpărat de la un avocat din Cahul o cotă-parte dintr-un teren și dintr-o clădire cu suprafața de aproximativ 115 metri pătrați, situate în centrul orașului.
Prețul tranzacției a fost de aproximativ 386.000 de lei, echivalentul a 18.430 de euro.
Comisia a analizat și valoarea bunului imobil, estimând că, la nivelul prețurilor de pe piața imobiliară din 2025, cota-parte cumpărată ar fi valorat aproximativ 69.000 de euro. Această estimare este considerabil mai mare decât prețul achitat în 2021, însă cele două valori se raportează la ani diferiți.
Imobilul a fost înregistrat ca proprietate comună a soților, iar achitarea prețului urma să se facă în mai multe tranșe, până în martie 2022.
În perioada în care familia judecătorului încă avea datorii față de avocat, Mihail Bușuleac a examinat cel puțin șase dosare în care acesta reprezenta una dintre părți. Potrivit Comisiei Vetting, toate cele șase cauze au fost soluționate în favoarea persoanelor reprezentate de avocat.
Dosarele vizau, printre altele, divorțuri, stabilirea domiciliului unui copil, litigii succesorale și contestarea unei amenzi. Deși exista o relație financiară între familia sa și avocat, magistratul nu s-a abținut de la examinarea niciuneia dintre aceste cauze.
Mai mult, Bușuleac a continuat să examineze și ulterior dosare în care era implicat același avocat.
În cadrul audierii, fostul judecător a recunoscut că ar fi trebuit să se abțină de la examinarea cauzelor respective. El a susținut însă că imobilul a fost cumpărat contra cost, că nu există dovezi privind influențarea hotărârilor judecătorești și că deciziile pronunțate nu au fost contestate.
Comisia a considerat că relația financiară dintre familia magistratului și avocat era suficientă pentru a ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului, indiferent dacă hotărârile pronunțate au fost sau nu influențate efectiv.
Dosare examinate ani la rând, unele încheiate după expirarea termenului de prescripție
Raportul Comisiei semnalează și întârzieri în examinarea unor cauze penale și contravenționale aflate pe rolul fostului judecător.
Într-un dosar privind conducerea în stare de ebrietate și încălcarea repetată a măsurilor de protecție a unei victime a violenței în familie, procesul s-a desfășurat între 2019 și 2023. În această perioadă, au fost programate peste 30 de ședințe de judecată. Cauza a fost încheiată după decesul inculpatului, fără ca instanța să pronunțe o hotărâre pe fond.
În alte patru dosare privind conducerea în stare avansată de ebrietate, examinarea a durat mai mult de 20 de luni. Deși Bușuleac a pronunțat sentințe de condamnare, termenele de prescripție au expirat în timpul examinării cauzelor în apel, iar procesele penale au fost încetate.
Pentru a explica durata îndelungată a proceselor, fostul magistrat a invocat absența avocaților și a martorilor de la ședințe, cererile depuse de participanții la proces, precum și volumul mare de muncă al instanței.
Comisia a apreciat că aceste întârzieri indică deficiențe în gestionarea dosarelor. Totuși, evaluatorii nu au identificat dovezi că fostul judecător ar fi tergiversat intenționat examinarea cauzelor sau ar fi obținut beneficii personale.
Din acest motiv, întârzierile nu au fost reținute ca motiv distinct pentru nepromovarea evaluării externe.
Mihail Bușuleac a fost numit judecător la Cahul în 2011. În 2017, a devenit vicepreședinte al instanței, iar între 2018 și 2021 a exercitat și atribuțiile de președinte interimar.
Numele său a apărut anterior în mai multe controverse din sistemul judecătoresc. În 2016, adjunctul de atunci al procurorului general, Iurie Garaba, a depus o sesizare disciplinară în legătură cu o hotărâre prin care un cetățean rus obținuse cetățenia Republicii Moldova. Procedura disciplinară a fost însă încetată, fără constatarea unei abateri.
În 2018, procurorul general de atunci, Eduard Harunjen, a solicitat acordul CSM pentru cercetarea penală a lui Bușuleac și a unui alt judecător, invocând pronunțarea unei hotărâri contrare legii. CSM nu a autorizat cercetarea penală.
În 2023, Bușuleac nu a promovat nici evaluarea preliminară pentru candidatura sa la Consiliul Superior al Magistraturii. CSJ a anulat ulterior acea decizie și a dispus reevaluarea, însă magistratul s-a retras din concurs înainte de finalizarea procedurii.
Decizia de nepromovare, menținută definitiv
În ianuarie 2026, Comisia Vetting a propus din nou nepromovarea lui Mihail Bușuleac, de această dată în cadrul evaluării judecătorilor care au ocupat funcții de conducere în instanțe.
La 10 martie, CSM a acceptat raportul cu zece voturi pentru și niciunul împotrivă, dispunând eliberarea sa din funcție și aplicarea consecințelor prevăzute de lege.
Bușuleac a contestat hotărârea, însă, la 6 noiembrie, CSJ i-a respins cererea.
Astfel, nepromovarea evaluării a rămas definitivă, iar fostul magistrat nu va putea exercita funcția de judecător timp de șase ani.
CITIȚI ȘI: