Revista presei interbelice: Autoritățile române denunțau informațiile false venite de la Moscova

La 19 noiembrie 1926, ziarul Dimineața relata despre descoperirea istorică de excepție din acel an de la Chișinău. Eugen Ionescu-Dârzeu descoperise, în Palatul Justiției, o colecție de peste 2.400 de documente, din perioada 1423–1870, care au fost predate Arhivelor Statului.
Aproximativ 90% dintre documente se refereau la localități, familii și proprietăți din Basarabia. Printre ele se aflau 243 de hrisoave și acte domnești, provenite de la 46 de domnitori ai Moldovei. Cel mai vechi document, din 1423, aparținea domnitorului Alexandru cel Bun și privea 12 sate din ținutul Lăpușnei.
Dar surpriza cea mare a venit în septembrie 1926, când, în spatele unor registre nemișcate de zeci de ani, a fost descoperit un sac cu alte documente istorice. Potrivit ziarului, 17 dintre acestea erau hrisoave ale lui Ștefan cel Mare, unele scrise pe pergament, în limba slavonă, și purtând pecetea domnească.
Actele menționau localități precum Șerpeni, Căbăiești, Zgura și sate din ținutul Orheiului. O adevărată comoară documentară, descoperită nu într-un muzeu, ci printre registrele vechi ale unei instituții din Chișinău!
Așadar în 1926, la Chișinău, documente din vremea lui Ștefan cel Mare erau găsite într-un sac ascuns în spatele unor registre de tribunal. În 2026, în această lună, Muzeul Național de Etnografie și Istorie marchează 100 de ani de la apariția buletinului muzeului național.
Ziarul Glasul Bucovinei anunța două concursuri naționale pentru cultivarea muzicii bisericești, organizate de Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, o organizație cu preocupări educaționale, filantropice și culturale.
Primul concurs urmărea alcătuirea celei mai bune colecții de cântări bisericești tradiționale, însoțite de explicații istorice. Al doilea era destinat compunerii unor lucrări noi pentru coruri bisericești, fără acompaniament instrumental.

Ziarul Romania Nouă oferea noutăți din Rusia. O nouă lege prevedea că nu vor mai fi învățate limbi străine. În 1926, guvernul sovietic ar fi decis desființarea tuturor catedrelor de limbi străine de pe lângă școlile superioare, invocând lipsa mijloacelor financiare.
Ziarul comenta ironic că, în aceste condiții, rușii se vor mulțumi să cunoască numai propria limbă, despre care adăuga că „n-a ajuns încă o limbă universală”.
Ziarul Bessarabskoe Slovo publicase un reportaj amplu despre modul în care ar fi fost primiți delegații români. Autoritățile române au intervenit însă cu o dezmințire categorică, declarând că relatările publicației erau în întregime inventate.
Știrea ilustrează cât de sensibile erau relațiile româno-sovietice în perioada interbelică, precum și ce amploare aveau informațiile false din presa rusă.
Nu toate veștile din turneul american al Reginei Maria erau pozitive. Ziarul *Politica relata două incidente petrecute în Statele Unite.
Potrivit ziaruluiChicago Tribune, un grup de comuniști ar fi încercat să se apropie de trăsura Reginei Maria, provocând o încăierare în fața primăriei din Chicago. Regina a scăpat nevătămată, însă patru agenți de poliție au fost răniți și au avut loc numeroase arestări.

O altă veste îngrijorătoare o privea pe fiica sa, Principesa Ileana. În drum spre Indianapolis, automobilul în care călătorea s-a ciocnit cu un camion. Principesa a suferit contuzii ușoare și a fost transportată la spital, unde a rămas aproximativ o oră. Din fericire, Ileana și-a putut continua călătoria și s-a reîntâlnit cu mama sa la Chicago.

Autor: Dan Melnic