Externe

Revista presei internaționale | Summitul Trump, Putin și Xi s-a încheiat fără acorduri concrete

Publicat

Presa internațională analizează întâlnirile de astăzi, din China, dintre liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei, care au discutat despre securitatea internațională și încheierea războiului din Ucraina. Mai multe publicații examinează riscurile unor înțelegeri între marile puteri, în absența reprezentanților Kievului și ai Europei. Printre alte teme se numără rivalitatea economică dintre Washington și Beijing, dificultățile economiei ruse, conflictul din Orientul Mijlociu și disputele privind finanțarea luptei împotriva schimbărilor climatice.

Președinții Statelor Unite, Rusiei și Chinei au pledat pentru cooperarea marilor puteri în vederea menținerii păcii mondiale, la deschiderea summitului de la Shenzhen, relatează BBC. Președintele rus Vladimir Putin a invocat responsabilitatea comună a celor trei țări pentru respectarea dreptului internațional, deși Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, remarcă BBC. Liderul de la Kremlin a susținut că Moscova și Washingtonul au discutat despre soluționarea războiului, fără să prezinte însă vreo propunere concretă pentru încetarea acestuia. La rândul său, președintele chinez Xi Jinping a cerut respectarea suveranității și integrității teritoriale a statelor, subliniind că rivalitatea dintre marile puteri amenință stabilitatea mondială, consemnează același serviciu de presă. BBC notează că președintele american Donald Trump a pledat pentru depășirea mentalității Războiului Rece și a propus discuții despre controlul armamentului nuclear, războiul din Ucraina și activitatea Curții Penale Internaționale.

Întâlnirea de astăzi, de la Shenzhen, dintre președintele american Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin a adus la aceeași masă, pentru prima dată, conducătorii celor trei mari puteri nucleare, relatează Associated Press. Agenția precizează că Trump a propus discuții privind reducerea armamentului nuclear și soluționarea războaielor din Ucraina și Iran, în timp ce Xi a pledat pentru cooperare în vederea menținerii păcii. Experții consultați de Associated Press sunt însă sceptici în privința unor rezultate importante, deoarece cele trei țări au interese divergente, iar Rusia și China nu împărtășesc toate prioritățile Washingtonului. Agenția evidențiază și absența reprezentanților Ucrainei și ai aliaților europeni ai Statelor Unite, ale căror interese ar putea fi afectate de eventualele înțelegeri.

Pentru Vladimir Putin, participarea la această reuniune reprezintă deja un câștig diplomatic important, apreciază Financial Times. Ziarul britanic arată că liderul rus urmărește o nouă înțelegere între marile puteri asupra securității Europei, după modelul Conferinței de la Ialta din 1945, când liderii aliați au negociat organizarea continentului după război. În opinia publicației, prezența lui Putin alături de președinții Statelor Unite și Chinei îi consolidează statutul internațional, deși armata rusă nu a reușit să învingă Ucraina. Cotidianul consideră că un acord prin care Moscova ar obține teritorii pe care nu le-a cucerit militar ar recompensa agresiunea și ar crea un precedent periculos pentru securitatea europeană.

Reuniunea din China nu trebuie confundată însă cu un progres în soluționarea conflictelor internaționale, constată The Guardian. Ziarul îl identifică pe Xi Jinping drept unul dintre principalii beneficiari, deoarece găzduirea discuțiilor îi permite să prezinte China ca pe o putere capabilă să medieze între Washington și Moscova. Publicația observă că și Putin câștigă în plan diplomatic, în timp ce Donald Trump riscă să provoace noi îngrijorări în rândul aliaților americani. The Guardian subliniază că întâlnirea nu echivalează cu o nouă Ialtă, deoarece interesele celor trei țări sunt prea diferite pentru o împărțire a lumii printr-o singură înțelegere.

În timp ce liderii marilor puteri au discutat în China, aliații europeni ai Ucrainei s-au reunit astăzi la Berlin pentru a-și coordona pozițiile în negocierile de pace, relatează Deutsche Welle. Potrivit postului german, Franța, Germania și Regatul Unit încearcă să obțină garanții de securitate care să împiedice Rusia să reia atacurile după un eventual armistițiu. Deutsche Welle evidențiază și participarea emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar urma să discute cu europenii despre continuarea negocierilor cu Moscova. Potrivit analizei, principala problemă rămâne stabilirea unui rol concret al Europei în procesul de pace, deoarece statele europene ar trebui să contribuie la garantarea securității Ucrainei după război.

Pe acest fundal diplomatic, situația economică a Rusiei devine tot mai dificilă, în pofida declarațiilor optimiste ale lui Vladimir Putin, observă The Washington Post. Cotidianul american arată că atacurile ucrainene din ultimele săptămâni au redus aproximativ la jumătate producția rafinăriilor rusești, amenințând să provoace o nouă criză a combustibilului. Experții consultați de ziar consideră că aceste pierderi, alături de sancțiunile occidentale și inflație, sporesc presiunile asupra unei economii afectate de cheltuielile uriașe pentru război. The Washington Post remarcă însă contrastul dintre aceste dificultăți și declarațiile liderului de la Kremlin, care susține că Rusia se dezvoltă mai repede decât Europa, deși propriul guvern prognozează o creștere economică de numai 0,4 la sută.

În încercarea de a consolida poziția Ucrainei, Comisia Europeană propune un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru anul viitor, relatează Euronews. Postul precizează că 25 de miliarde ar urma să finanțeze apărarea, iar restul să acopere cheltuielile statului ucrainean. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că acest sprijin transmite Rusiei mesajul că Europa nu va abandona Kievul, subliniază Euronews. Postul paneuropean de televiziune anticipează însă că adoptarea propunerii va fi dificilă, deoarece Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria nu doresc să participe la finanțarea noului împrumut pentru Ucraina.

O altă miză importantă a reuniunii din China este relația economică dintre Washington și Beijing, după discuțiile de astăzi dintre Donald Trump și Xi Jinping, urmărite de South China Morning Post. Ziarul din Hong Kong arată că, în pofida relațiilor personale bune dintre cei doi lideri, disputele comerciale și tehnologice continuă să provoace tensiuni. Experții citați de publicație observă că Trump este supus unor presiuni tot mai mari în Congresul american pentru a limita exporturile de procesoare avansate către China, de teama utilizării lor în scopuri militare. South China Morning Post consideră că această divergență ar putea îngreuna apropierea dintre cele două țări, chiar dacă președinții lor încearcă să mențină o relație diplomatică stabilă.

Rivalitatea economică dintre Statele Unite și China nu mai urmărește întreruperea completă a comerțului, ci reducerea dependenței reciproce în domeniile strategice, analizează Foreign Policy. Washingtonul încearcă să controleze accesul Beijingului la tehnologii avansate, în timp ce autoritățile chineze își dezvoltă propriile capacități industriale pentru a deveni mai puțin vulnerabile la sancțiuni, explică revista americană. Potrivit analizei, cele două economii rămân însă atât de strâns legate, încât o separare completă ar provoca pierderi importante ambelor părți. Foreign Policy estimează că această competiție va continua, indiferent de rezultatele întâlnirilor dintre Trump și Xi Jinping, și ar putea fragmenta comerțul mondial.

În Orientul Mijlociu, războiul dintre Statele Unite și Iran riscă să se prelungească, în pofida declarațiilor optimiste ale Washingtonului, constată Reuters. Agenția observă că administrația Trump vorbește despre apropierea sfârșitului confruntărilor, însă Arabia Saudită se pregătește pentru alte luni de lupte cu rebelii Houthi din Yemen, sprijiniți de Teheran. Reuters subliniază că aceștia amenință transportul maritim prin Marea Roșie, una dintre principalele rute comerciale ale lumii, ceea ce a dus la creșterea costurilor de asigurare a petrolierelor. Continuarea conflictului ar putea consolida influența Iranului și ar provoca noi perturbări pe piețele energetice internaționale, avertizează agenția de presă.

La mai bine de un an de la încheierea armistițiului dintre Israel și organizația palestiniană Hamas, Fâșia Gaza continuă să fie afectată de atacuri și distrugeri, constată The New Arab. Publicația observă că acordul mediat de administrația președintelui american Donald Trump, în octombrie 2025, a redus intensitatea luptelor, dar nu a pus capăt violențelor împotriva populației palestiniene. În opinia revistei, armistițiul a schimbat mai ales preocupările comunității internaționale, care discută acum despre administrarea teritoriului și reconstrucție, în timp ce oamenii continuă să trăiască printre ruine, iar bombardamentele nu au încetat. The New Arab consideră că succesul acordului trebuie evaluat nu prin prisma unor planuri diplomatice, ci prin siguranța civililor și posibilitatea acestora de a-și reconstrui locuințele și de a reveni la o viață normală.

Între timp, formarea unui nou guvern în Israel se complică, după ce fostul premier Naftali Bennett s-a întâlnit pe neașteptate cu actualul șef al executivului, Benjamin Netanyahu, relatează The Times of Israel. Ziarul amintește că Bennett este unul dintre principalii aliați ai fostului comandant al armatei Gadi Eisenkot, însărcinat să formeze un guvern după alegerile parlamentare din octombrie. Publicația arată că întrevederea a provocat neîncredere în rândul opoziției, deoarece Netanyahu încearcă să atragă de partea sa politicieni care au promis să-l înlăture de la putere. The Times of Israel explică însă că Eisenkot nu dispune de o majoritate parlamentară sigură, iar eventualele înțelegeri separate ale aliaților săi i-ar putea compromite șansele de a forma noul executiv.

Dispute importante au apărut și la summitul climatic al ONU din Turcia, unde mai multe țări cer taxe suplimentare pentru marile companii petroliere, relatează Le Monde. Ziarul francez arată că banii ar urma să ajute statele sărace, afectate de secete, inundații și alte dezastre naturale. Publicația compară profiturile de 95 de miliarde de dolari obținute de nouă mari companii energetice într-un singur trimestru cu resursele mult mai modeste ale fondului internațional pentru despăgubiri. Le Monde evidențiază principala revendicare a țărilor mai sărace, care cer ca marii poluatori să contribuie mai mult la finanțarea măsurilor împotriva schimbărilor climatice, deoarece suportă consecințele unei încălziri globale la care au contribuit foarte puțin.

Citește mai mult