Revista presei

Revista presei interbelice: România Mare, între reforme, recolte-record și evenimente memorabile

Publicat

Care erau nevoile României Mari în 1926? În urmă cu 100 de ani, Vintilă Brătianu, unul dintre liderii Partidului Național-Liberal, prezenta, la București, un amplu program de dezvoltare a României Mari, iar ziarul Universul îl publica.

La opt ani de la Unire, politicianul considera că țara avea nevoie de modernizarea agriculturii, dezvoltarea industriei, exploatarea rațională a pădurilor și extinderea cooperativelor.

Un obiectiv important era unificarea legislației civile, comerciale și penale, deoarece provinciile unite în 1918 moșteniseră sisteme juridice diferite.

Brătianu cerea și investiții în educație, asistență socială, o administrație eficientă și funcționari bine plătiți.

În privința Dunării, propunea înlăturarea obstacolelor de navigație și asigurarea libertății circulației de la Ulm până la Sulina.

Iar conferința se încheia cu o idee: ,,România ieșise din tranșeele războiului, dar intrase în cele ale consolidării naționale”.

Ziarul Argus scria despre Recoltă-record în România anului 1926, remarcată de presa britanică!

În noiembrie 1926, revista economică britanică „Monthly Review”, publicație a băncii Anglo International Bank, analiza recolta de cereale din România.

În ciuda inundațiilor și a reducerii suprafețelor cultivate, producția de porumb ajunsese la 5,16 milioane de tone, depășind recoltele din 1923 și 1925. Producția de grâu era de aproximativ 3.1 milioane de tone, iar cea de orz și ovăz depășea chiar mediile de dinaintea Primului Război Mondial.

Un rol important îl avusese Basarabia, unde districtele ferite de inundații înregistraseră recolte peste cele obișnuite.

Totuși, presa britanică atrăgea atenția asupra unei probleme: România avea cereale de exportat, dar nu suficiente vagoane și nave pentru a le transporta. În plus, taxele ridicate și apropierea înghețului Dunării riscau să lase o mare parte din recoltă nevândută.

Așadar, acum 100 de ani, România avea o recoltă excepțională, dar întâmpina dificultăți în valorificarea ei.

Aflăm din ziarul Adevărul că Regina Maria își încheia călătoria în America.

După un turneu intens și numeroase primiri entuziaste, Regina Maria a României se pregătea să revină în Europa.

Presa anunța că suverana plecase din Louisville spre New York, unde urma să se îmbarce, pe 24 noiembrie, la bordul transatlanticului „Berengaria”.

„Berengaria” era unul dintre marile pacheboturi ale companiei britanice Cunard. Fusese construit inițial în Germania, sub numele „Imperator”, și ajunsese în serviciul britanic după Primul Război Mondial.

Era finalul unei vizite istorice, în care Regina Maria devenise una dintre cele mai mediatizate personalități europene din Statele Unite.

La 20 noiembrie 1926, ziarul „Glasul Bucovinei”, apărut la Cernăuți, dedica o ediție comemorativă fostului ministru Alexandru Constantinescu, decedat cu două zile înainte, la vârsta de 67 de ani.

Apropiat colaborator al lui Ion I. C. Brătianu, Constantinescu fusese ministru în mai multe guverne liberale și participase la organizarea efortului României în Primul Război Mondial.

Publicația îi atribuia un rol important în pregătirea Marii Uniri, inclusiv în orientarea politicii României față de Basarabia.

În Bucovina, era amintit pentru sprijinul acordat școlilor românești înainte de 1918 și pentru contribuția la reforma agrară și împroprietărirea țăranilor.

Aflăm aici că Guvernul hotărâse organizarea unor funeralii naționale, programate la București, pe 20 noiembrie, la ora două după-amiaza.

Ediția cuprindea numeroase articole omagiale, fotografii de epocă și o telegramă de condoleanțe adresată lui Ionel Brătianu.

Acum exact 100 de ani, la 20 noiembrie 1926, Teatrul Național din Chișinău își deschidea stagiunea printr-un eveniment festiv, după o amânare de mai mult de o lună.

Pe scenă a fost prezentat spectacolul „Viforul”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, o dramă istorică despre domnia lui Ștefăniță Vodă, nepotul lui Ștefan cel Mare. Înaintea reprezentației, directorul teatrului, Ion Livescu a rostit o cuvântare.

În sală s-au aflat ministrul Sergiu Niță, generalul Scărișoreanu, comandantul Corpului III Armată, și Nichifor Crainic, secretar general al Ministerului Artelor și Cultelor, alături de numeroși intelectuali și spectatori din Chișinău.

Presa vremii aprecia că montarea și interpretarea au fost la înălțime, iar artiștii au fost răsplătiți cu aplauze călduroase.

Autor: Dan Melnic

Redacția  TRM

Redacția TRM

Autor

Citește mai mult