Justiție

Declarație: „Plahotniuc va fi adus în cătușe în R. Moldova să răspundă în fața justiției”

Captură video
Sursa: Captură video

Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, care a fugit acum mai bine șase ani din R. Moldova, va fi adus joi, 25 septembrie, la Chișinău „fără tratamente speciale”, susține premierul Dorin Recean.

Mâine (25 septembrie – n.r.), Plahotniuc va fi adus în cătușe în R. Moldova să răspundă în fața justiției. Acest lucru trebuie să se întâmple în corespundere cu legislația în vigoare, fără tratamente speciale”, a declarat prim-ministrul în cadrul unei conferințe de presă susținute după ședința din 24 septembrie a Guvernului.

Șeful Guvernului a precizat că Inspectoratul General al Poliției va oferi detalii privind extrădarea oligarhului, inclusiv ora când acesta va fi adus la Chișinău.

Cel mai probabil, Plahotniuc va ajunge în R. Moldova la ora 9:30, când, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Aeroportului Internațional „Eugen Doga” - Chișinău, va ateriza singurul avion care va veni mâine din Grecia.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat astăzi, înaintea ședinței de Guvern, că Vladimir Plahotniuc va fi plasat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, într-o celulă separată, având în vedere că a deținut funcții de demnitate publică.

Vlad Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena pe 22 iulie curent, în timp ce încerca să ia avionul spre Dubai, însoțit de fostul deputat democrat Constantin Țuțu.

Polițiștii eleni au descoperit, la vila din Saronida, Grecia, pe care o închiria Plahotniuc, aproximativ 155.000 de euro în numerar, 17 pașapoarte și acte de identitate false din diverse țări, sisteme de stocare cu software de securitate specializat, telefoane mobile și computere, precum și patru ceasuri de lux.

Autoritățile de la Chișinău au expediat la Atena trei cereri de extrădare a oligarhului fugit din R. Moldova în iunie 2019, toate fiind acceptate de instanțele de judecată și Ministerul elen al Justiției.

Procurorii moldoveni îl învinuiesc pe Plahotniuc în mai multe cauze penale, una dintre care vizează „furtul miliardului”. Mai exact, lui Plahotniuc îi este incriminată crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, prin care acesta ar fi beneficiat de aproape 39,3 milioane de dolari și peste 3,5 milioane de euro, bani sustrași din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Vladimir Plahotniuc, inclus în listele de sancțiuni ale UE și SUA pentru corupție sistemică, subminarea statului de drept și pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova, riscă de la opt până la 15 ani de închisoare.


Vladimir Plahotniuc a devenit cunoscut opiniei publice în 2010, prezentându-se ca om de afaceri prosper și deputat pe listele Partidului Democrat (PDM). A ajuns rapid în centrul puterii, fiind considerat coordonatorul din umbră al coaliției de guvernare, supranumit de presă „păpușarul”. În 2016, a preluat oficial șefia PDM, iar în 2019, a câștigat alegerile parlamentare în circumscripția sa natală, Nisporeni, cu peste 70% din voturi, după o controversată înlocuire a sistemului electoral proporțional cu cel mixt.

În iunie 2019, în urma unei coaliții neobișnuite între Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM, guvernarea democrată a fost înlăturată, iar Plahotniuc a părăsit țara, în aceeași zi în care a avut o întrevedere cu ambasadorii SUA și României la Chișinău. La câteva săptămâni, și-a anunțat demisia din funcțiile politice și a dispărut din spațiul public.

După plecare, Plahotniuc a fost localizat pe rând în SUA, Turcia, Ciprul de Nord, Franța, Elveția și Grecia. Acesta a folosit mai multe identități false: Vlad Ulinici (România), Vladislav Novak (o altă identitate moldovenească) și Vito Perez Gonzalez (Mexic).

În pofida mai multor acțiuni anunțate de organele de drept ale Republicii Moldova în ultimii șase ani, arestarea și extrădarea lui Plahotniuc nu au fost posibile din cauza lipsei unei notificări Interpol. Aceasta a fost emisă abia în februarie 2025, după ce autoritățile moldovene au reușit să reintroducă cazul pe agenda Comisiei de Control al Fișierelor Interpol, care respinsese anterior cererea, invocând potențiale motive politice.

CITIȚI ȘI:

Redacția  TRM

Redacția TRM

Autor

Citește mai mult