Revista presei internaționale // Trupele ruse avansează rapid; Israelul - amenințat cu atacuri fără precedent din partea Iranului
Presa internațională relatează despre situația periculoasă în care a ajuns armata ucraineană aflată sub presiunea ofensivei trupelor ruse. Publicațiile străine semnalează că Ungaria ar putea fi exclusă din zona Schengen, in timp ce Bulgaria se confruntă cu dificultăți tot mai mari privind aderaarea la zona euro. Ziarele internaționale au în vizor și situația tot mai tensionată din Orientul Mijlociu pe fondul amenințărilor Iranului de a răspunde cu atacuri aeriene de amploare împotriva Israelului pe care-l acuză de uciderea liderului aripii politice a grupării palestiniene Hamas în timpul vizitei de săptămâna trecută a acestuia la Teheran.
Armata rusă avansează rapid în direcția orașului Torețk din regiunea estică a Ucrainei, Donețk, relatează presa de la Kiev. Potrivit publicației Ukrainska Pravda, grupuri de sabotaj și de recunoaștere rusești ajung deja la periferia orașului, iar intensitatea atacurilor în această zonă a crescut semnificativ. O situație similară se atestă în direcția orașului Pokrovsk – centru logistic extrem de important pentru armata ucraineană, remarcă publicația.
Ucraina nu își poate permite să piardă centrele logistice esențiale, semnalează expreții publicației Meduza. Aceștia accentuează că din perspectiva Kievului, armata ucraineană trebuie să preia inițiativa, să lanseze o nouă contraofensivă și, eventual, să forțeze Kremlinul să negocieze încetarea focului dacă nu de pe o poziție de forță, atunci în condiții mai bune decât cele posibile în prezent. Dar singura modalitate de a atinge acest obiectiv e să reziste până când armata rusă își va epuiza din nou potențialul ofensiv, constată Meduza.
Uniunea Europeană este alarmată că spionii ruși pot pătrunde pe teritoriul său din cauza deciziei Ungariei de a slăbi regulile de intrare în țară pentru ruși și belaruși, transmite Politico. Sursele diplomatice ale publicației dezvăluie conținutul unei scrisori semnate de aproximativ 70 de europarlamentari care cer Comisiei Europene să înceapă o anchetă ce ar putea duce la excluderea Ungariei din zona liberă de călătorie Schengen. Europarlamentarii semnalează că Budapesta ar putea crea o breșă pentru ruși, ceea ce ar pune în pericol siguranța cetățenilor Uniunii Europene. „Dacă guvernul maghiar refuză să-și schimbe politica, atunci va fi nevoie de noi controale la granițele cu Ungaria”, se arată în scrisoare. După cum notează Politico, la sfârșitul lunii iulie a devenit cunoscut faptul că Ungaria a permis cetățenilor Rusiei și Belarusului să intre în Uniunea Europeană fără controale de securitate. Potrivit publicației, rușii pot intra acum liber în Ungaria, fără nicio verificare și se pot muta în alte țări ale blocului comunitar. Anterior, secretarului de presă al Comisiei Europene a promis să ceară Ungariei explicații cu privire la motivele care au determinat-o să slăbească regulile de intrare pe teritoriul său pentru ruși și belaruși, amintește Politico.
Aceeași publicație remarcă eforturile nereușite de aderare la zona euro a Bulgariei, care acum a devenit un obiectiv mult mai greu de atins din cauza adâncirii crizei politice din țară. Potrivit Politico, Bulgaria se îndreaptă spre cel de-al treilea scrutin parlamentar din ultimii trei ani, în condițiile în care nici după alegerile din iunie partidele intrate în parlament nu reușesc crearea unei coaliții de guvernare. Aceeași publicație amintește că Bulgaria e cea mai săracă țară a Uniunea Europeană și este zguduită de instabilitate politică în urma protestelor din 2020 față de oligarhii care preluaseră controlul asupra instituțiilor statului. Combinat cu inflația ridicată și cu dezinformarea rusă, blocajul politic a întârziat aderarea țării la zona euro, obiectiv care potrivit analiștilor citați de Politico, nu va putea fi atins mai devreme de începutul anului 2026.
Țările europene nu trebuie să mizeze pe victoria vicepreședintelui american Kamala Harris la alegerile prezidențiale din Statele Unite, ci ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru consolidarea propriei apărări, scrie cotidianul Financial Times. Publicația subliniază că relațiile cu Washingtonul sunt fluctuante, iar președintele Joe Biden a fost ultimul atlantist activ de la Casa Albă. ”Capitalele europene au răsuflat ușurate la intrarea Kamalei Harris în cursa prezidențială din SUA. Președintele Joe Biden a fost un prieten bun al continentului după ce Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina. Dar Europa nu poate fi sentimentală în legătură cu aceste lucruri. (…) Percepțiile europene asupra relațiilor cu SUA oscilează între mulțumirea cu o anumită situație și insecuritate, marcate uneori de resentimente. (…) Iar, acum, pericolul este ca, prin candidatura Kamalei Harris, să se ajungă din nou la mulțumire”, notează editorialistul Philip Stephens, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times. ”Donald Trump generează preocupări privind respectarea angajamentelor în materie de apărare. Diplomații susțin că, dacă va obține un nou mandat de președinte al SUA, Trump ar putea convoca imediat un summit NATO și, în paralel, ar stabili cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, condițiile unui armistițiu în Ucraina”, scrie autorul articolului. ”Tentația Europei de a percepe candidatura Kamalei Harris ca fiind o garanție pierde din vedere o modificare actuală. Indiferent de rezultatul din noiembrie, Biden a fost ultimul atlantist visceral de la Casa Albă. (…) Curentele politice din SUA merg în două direcții. Primul este în sensul unui izolaționism prin care Statele Unite ar trebui să renunțe la rolul de lider global. Al doilea este în sensul de a considera China inamic, iar, în acest context, de a lăsa națiunile europene să se descurce singure. Aceste perspective nu se limitează la dreapta populistă. Sunt mulți democrați care cred că Statele Unite ar trebui să se ocupe strict de interesele naționale. Dacă va fi aleasă, Harris nu va fi imună la astfel de presiuni”, subliniază editorialistul. ”Concluzia inerentă pentru europeni este că, mai devreme sau mai târziu, vor trebui să asume responsabilitatea propriei securități, fie prin construirea unui pilon european eficient în cadrul NATO, fie, în cazul victoriei lui Trump, prin ceea ce mai rămâne din Alianță”, concluzionează editorialistul Financial Times.
Iranul și-a închis spațiul aerian pe fondul amenințărilor de a ataca Israelul, scrie The Wall Street Journal. Cu o zi înainte, secretarul de stat al SUA Antony Blinken le-a spus miniștrilor de externe ai țărilor din grupul G7, cu cele mai puternice economii ale lumii, că Teheranul ar putea ataca Israelul în următoarele 24-48 de ore după ce liderul aripii politice a grupării Hamas a fost ucis săptămâna trecută la Teheran. Atacul Iranului asupra Israelului este de așteptat să fie similar celui din aprilie, notează The Wall Street Journal citând declarațiile unui diplomat informat despre apelul lui Blinken. Publicația amintește că pe 14 aprilie Iranul a atacat cu sute de rachete și drone Israelul, majoritatea acestora fiind doborâte de sistemele antiaeriene ale Israelului și aliaților săi regionali, remarcă The Wall Street Journal.
În contextul unui posibil război pe scară largă împotriva Israelului, Iranul cere ajutor din partea Rusie, scrie The New York Times. Publicația americană precizează că Teheranul solicită Moscovei în special sisteme moderne de apărare aeriană și radare. Potrivit The New York Times, înțelegerea ar fi fost discutată luni, 5 august, la Teheran de fostul ministru rus al Apărării Serghei Șoigu cu noul președinte al Iranului Masoud Pezeshkian și cu comandantul forțelor armate iraniene, generalul de brigadă Mohammad Bagheri, care conduce planificarea atacurilor militare împotriva Israelului.
