Revista presei: așteptarea unei noi evaluări a Comisiei Europene; Războiul hibrid al Federației Ruse în Republica Moldova
În așteptarea unei noi evaluări a Comisiei Europene, Chișinăul examinează candidaturile pentru poziția de negociator-șef cu UE; războiul rece, hibrid al Federației Ruse în Republica Moldova și convergența economică esențială pentru aderarea europeană – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-un podcast la Europa Liberă vicepreședintele Parlamentului, deputatul PAS Mihail Popșoi, spune că procedura de evaluare a legislației naționale, pe fiecare capitol de negocieri cu UE, cunoscută și sub numele de screening, reprezintă o etapă de pre-evaluare înainte de începerea negocierilor de aderare. Începând de la agricultură, achiziții publice, justiție - deci, toate capitolele care urmează să fie negociate și trebuie să fie evaluate minuțios așa încât să știm atât noi, cât mai cu seamă partenerii europeni unde suntem și unde vrem să ajungem, explică Popșoi. Potrivit lui, PAS are în prezent câteva candidaturi pe care le evaluează pentru poziția de negociator șef și cea de negociator șef-adjunct cu Uniunea Europeană, iar una dintre condiții este ca aceste persoane să fie cetățeni ai Republicii Moldova. Înainte ca negocierile de aderare să înceapă la modul practic, este nevoie de o nouă evaluare a îndeplinirii recomandărilor primite în noiembrie și apoi - stabilirea unui cadru de negocieri.
Într-o emisiune la TV8, consilierul prezidențial de la Kiev, Mihailo Podoleak, afirmă că Republica Moldova nu ar trebui să-și subestimeze rolul în contextul războiului fierbinte în care se află Ucraina, pentru că Federația Rusă duce și împotriva Republicii Moldova un război, doar că unul rece, hibrid. Situația voastră este la fel complicată, întrucât Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova, să se amestece în procesele politice interne și să amplifice dispozițiile protestatare. Federația Rusă încearcă ambele state, care abia au deschis negocierile de aderare cu UE, să le învăluie în instabilitate, subliniază Podoleak. Vorbind despre reglementarea conflictului transnistrean, Podoleak menționează că aceasta depinde de doi factori, de eficiența negocierilor de aderare la UE și de înfrângerea, înlăturarea Rusiei și privarea ei de posibilitățile de a mai acționa agresiv în enclavele pe care și le-a creat în diferite state.
Editorialistul Ziarului Național Cazimir Țino notează că, deși Republica Moldova s-a strecurat ca prin urechile acului și a reușit să obțină deschiderea negocierilor de aderare, drumul spre libertate, democrație și prosperitate nu este încă fără întoarcere, mai ales în contextul viitoarelor runde electorale. Ceea ce ar trebui să-i facă pe decidenții politici și pe consilierii lor să pună, măcar o dată în ultimii 33 de ani, interesul național înaintea celui personal sau de grup. Aceasta înseamnă că, place sau nu, o coaliție proeuropeană, pentru a nu admite o schimbare de garnitură, respectiv de direcție politică la Chișinău, care ar echivala cu stoparea de facto a oricăror eforturi de reformare internă, respectiv de integrare. Cu referire la reforme, comentatorul notează că restanțele majore sunt cele legate de reformarea justiției și de aducerea ei în albia funcționalității și predictibilității. Descentralizarea administrativă, autonomia locală reală, reforma teritorial-administrativă reprezintă tot atâtea restanțe care se rostogolesc din ce în ce mai amenințător. O altă provocare imensă este cea a regiunii separatiste Transnistria. Rezolvarea acesteia este o condiție sine-qua-non a integrării europene a Republicii Moldova.
Într-o analiză pe ipn.md expertul economic Stanislav Ghilețchi, directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), notează că unul din criteriile critice pentru viteza negocierilor de aderare va fi cel economic. Expertul analizează nivelul actual de convergență economică dintre Republica Moldova și UE prin prisma a 3 indicatori: produsul intern brut (PIB), comerțul extern și datoria publică. El ajunge la concluzia că armonizarea legislației naționale cu cea europeană și întărirea capacităților instituționale în lipsa unei viziuni strategice de dezvoltare economică accelerată a Republicii Moldova nu va permite atingerea indicatorilor de convergență cu UE, un criteriu esențial pentru ca Republica Moldova să fie pregătită de aderare către anul 2030.
Jurnal.md îl citează pe comentatorul și jurnalistul din România, Cristian Tudor Popescu, atenționând că la diverse etape ale aderării la Uniunea Europeană, Republica Moldova se va confrunta cu poziția premierului ungar, Viktor Orban, portavoce a lui Putin. Potrivit lui, principala problemă este principiul unanimității, care presupune că orice membru printr-un simplu vot poate bloca orice. Așa ceva este specific dictaturilor, nu democrațiilor. Democrația nu funcționează cu unanimitate, dar cu majoritate, precizează comentatorul. El subliniază că UE, înainte de a cere Republicii Moldova, Ucrainei și altor state candidat să implementeze reforme, va trebui să fie capabilă să se reformeze pe sine, să fie conștientă de situațiile aberante, revoltătoare care se creează în clipa de față, la fel ca și situația României cu Schengen. Jurnalistul mai spune că din cauza diferențelor majore, Republica Moldova ar trebui, păstrând relațiile, să se decupleze de Ucraina în procesul de aderare, pe motiv că riscă să fie blocată.
Într-un editorial pe deschide.md, analistul de politică externă Mihai Isac notează, în contextul prezenței la Bruxelles a Evgheniei Guțul, că Federația Rusă intensifică războiul hibrid dus împotriva populației și autorităților constituționale din Republica Moldova, încercând să deschidă un nou front în inima Europei prin intermediul unui vasal credincios, guvernatoarea Găgăuziei. La invitația unui așa-zis Centru pentru Studiul Democrației Europene, care se prezintă drept „un centru independent pentru cercetare academică”, însă cu o activitatea de cercetare inexistentă în ultimii patru ani, guvernatoarea regiunii găgăuze s-a lansat într-un șirag de acuzații la adresa Chișinăului, fără nicio bază legală, vorbind, într-o sală aproape goală, despre presiunea pe care Chișinăul ar exercita-o asupra regiunii găgăuze. Prezența guvernatoarei în capitala Uniunii Europene a trecut neobservată la nivel oficial, precizează analistul, care îndeamnă autoritățile de la Chișinău să găsească soluții pentru a integra în sistemul politic național Găgăuzia, condusă prin anexe de fugarul Ilan Șor.
Radio Chișinău rezumă concluziile unui studiu realizat de Asociația pentru Politică Externă care constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în anul 2023 în promovarea agendei europene, iar autoritățile au reușit să facă față provocărilor războiului hibrid, șantajului energetic și problemelor economice. Există o viziune clară din partea autorităților privind direcția promovării reformelor și a agendei de integrare europeană, notează directoarea Asociației Natalia Stercul. Totuși mai rămân domenii restante, între care supremația statului de drept, justiția și respectarea drepturilor omului, mai ales în regiunea transnistreană, precizează experta. Cea mai mare amenințare la adresa securității țării rămâne Federația Rusă, notează experta în securitate și comunicare strategică, Elena Mîrzac. Potrivit ei, deschiderea Centrului de Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării, completarea planului de aderare a Republicii Moldova în anii 2024-2027 cu termeni precum dezvoltarea securității energetice, infrastructură, securitatea elementară, epidemiologică, reprezintă o avansare a țării în dezvoltarea rezilienței în domeniul securității.
Libertv.md îl citează pe directorul de program Promo-LEX, Nicolae Panfil, spunând că în 2023 dialogul dintre Parlament și societatea civilă a continuat să fie mai curând formal și sporadic, rezumând-se, în mare parte, la consultarea actelor normative. Iar toate eforturile de a impulsiona această comunicare au venit din afara instituției parlamentar, mai ales, din partea partenerilor de dezvoltare în contextul proceselor de aderare ale Republicii Moldova la UE. Expertul amintește că sporirea implicării societății civile în procesele decizionale de la toate nivelurile a fost una dintre cele nouă condiționalități pentru deschiderea negocierilor de aderare, îndeplinirea căreia a dus inclusiv la crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului.
Gazeta de Chișinău informează că în majoritatea școlilor și grădinițelor din republică activează Asociațiile de părinți. Bani se strâng și azi, benevol sau impus, de la părinți pentru activități și alte necesități pentru copii. Sumele sunt diferite. Motivul e că banii sunt puțini de la stat. Într-un proiect de lege, care urmează să intre în vigoare, se propune lichidarea Asociațiilor de părinți până la 1 septembrie 2024 și schimbarea statutului acestora pentru a fi eligibile pentru mecanismul 2%. Managerii de instituții au păreri distincte. Ministerul Educației și Cercetării nu este la curent cu numărul de Asociații și activitatea acestora, iar Procuratura Generală spune că nu a examinat plângeri din partea părinților pe faptul colectării banilor în contul acestor Asociații. Experții anticorupție susțin că Asociațiile trebuie lichidate, deoarece avem educație asigurată de stat, conform Constituției, iar mecanismul de redistribuire a 2% din impozitul pe venit este prevăzut pentru sectorul neguvernamental, nu pentru instituțiile publice.
Realitatea.md o citează pe secretara de stat a ministerului de Interne, Daniela Misail-Nichitin, spunând că, în 11 luni ale anului 2023, 22 de femei din Republica Moldova și-au pierdut viața, după ce au fost supuse violenței în familie. De la începutul anului, 2400 de cazuri de violență în familie au fost raportate organelor de drept. Această cifră vorbește doar despre cazurile în care victimele au apelat după ajutor sau a fost sesizat organul poliției, adică doar despre partea acestui fenomen care este la suprafață, precizează funcționara. Potrivit ei, statistica deceselor devine una dramatică. Anul trecut fiind înregistrate 24 de cazuri de femei care și-au pierdut viața urmare a unui incident de violență în familie și cu 2 cazuri mai puține în 11 luni ale anului 2023. Pentru a oferi protecție victimelor violenței în familie, la Chișinău, a fost inaugurat recent un Centru de Justiție Familială, în care sunt concentrați diferiți specialiști (polițiști, medici, asistenți sociali, psihologi), iar victima nu trebuie să facă drumuri pe la diverse instituții pentru a se apăra de agresor.
TV Nord din Bălți relatează despre Casa Muzeu Vatra Strămoșească, construită din temelie, timp de mai bine de 5 ani, în ograda Bisericii Nașterea Maicii Domnului din satul Hârtop, raionul Florești, care adună exponate tradiționale și își așteaptă vizitatorii. Preotul Sergiu Boldirescu spune că ideea amenajării unui muzeu sau a unei camere în stil tradițional i-a venit demult pentru că a vrut să păstreze patrimoniul cultural și toată frumusețea care alcătuia viața de zi cu zi a bunicilor și străbunicilor. Casa Muzeu a conservat acest patrimoniu, tot ceea ce vedeți aici am adunat de 20 de ani și le păstrăm cu sfințenie. Muzeul este o adevărată comoară pentru biserică. Datorită produselor de casă, gătite de gospodine, dar și a meșterilor populari care sculptează în lemn sau confecționează veselă din lut, cos ii și catrințe, care sunt puse la dispoziția vizitatorilor, sunt colectați bani pentru construcția unui adăpost pentru copiii orfani.
