Revista presei internaționale: Criza umanitară din Fâșia Gaza; Evoluția ofensivei terestre a armatei israeliene împotriva Hamas
Criza umanitară din Fâșia Gaza și evoluția ofensivei terestre a armatei israeliene împotriva Hamas rămâne în atenția presei internaționale. Majoritatea publicațiilor continuă să avertizeze asupra pericolului de extindere a conflictului care ar afecta întreaga lume. Mai multe ziare fac dezvăluiri cu privire la viitorul raport de evaluare a reformelor aplicate de Ucraina și Republica Moldova pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Lidia Petrenco a urmărit ce scriu principalele publicații și vine cu detalii.
Pentru prima dată de la reizbucnirea războiului dintre Israel și Hamas, cetățenilor străini și palestinienilor răniți li s-a permis să părăsească Fâșia Gaza și să intre în Egipt prin punctul de trecere a frontierei Rafah, transmite presa internațională. Publicația americană Axios subliniază însă că marea majoritate a palestinienilor nu vor putea părăsi enclava dens populată, care găzduiește peste 2,2 milioane de oameni, deoarece nici Egiptul, și nici Iordania, nu vor să-i primească ferindu-se de riscul extinderii grupării Hamas pe teritoriile țărilor lor.
Armata israeliană a străpuns prima linie defensivă a grupării Hamas în nordul Fâșiei Gaza și continuă să înainteze, relatează The Times of Israel citându-l pe purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Daniel Hagari. Potrivit acestuia, progresul se datorează loviturilor coordonate aeriene, de la sol și de pe mare.
Comandantul Forțelor Aeriene Israeliene a explicat într-un interviu pentru The Times cum sunt alese țintele pentru loviturile aeriene asupra grupării Hamas. Eyal Greenbaum susține că armata Israelului respectă cu strictețe regulile de război, potrivit cărora numărul victimelor în rândul civililor trebuie să fie proporțional cu importanța țintei militare lovite. Cu toate acestea, el a recunoscut că decizia de a distruge rețeaua de tuneluri Hamas a creat un mare pericol pentru civilii ale căror locuințe se află deasupra lor.
În pofida angajamentului Israelului de a face cât mai puține victime în rândul civililor palestinieni, numărul tot mai mare de morți ar putea eroda și mai mult sprijinul internațional pentru Israel, izolând țara într-un moment de instabilitate regională profundă. Este semnalul de alarmă tras de CNN, care subliniază că actuala situație afectează și poziția politică internă a președintelui american Joe Biden, care a avut rolul de a convinge Israelul să protejeze viețile civililor palestinieni.
Cu mii de victime și fără o claritate privind evoluția situației din Orientul Mijlociu, războiul cu Hamas a devenit deja unul dintre cele mai devastatoare conflicte din istoria Israelului și Palestinei. E concluzia publicației Foreign Affairs care avertizează asupra pericolului catastrofal pe care-l reprezintă sprijinul Iranului pentru Hamas, strategia Teheranului fiind slăbirea Israelului și divizarea țărilor din Orientul Mijlociu. Pe măsură ce forțele israeliene înaintează spre Gaza, războiul ar putea escalada până la intrarea directă în conflict a grupării Hezbollah și a altor miliții susținute de Teheran în Irak, Liban sau Yemen care formează așa-zisa „axă de rezistență” a Iranului împotriva Israelului. O asemenea evoluție a evenimentelor din regiune ar atrage Statele Unite în război, ceea ce ar duce la declanșarea unui conflict regional de amploare între Israel și Iran. Escaladarea conflictului ar avea consecințe catastrofale, inclusiv un aflux de refugiați din Orientul Mijlociu în Europa, creșterea extremismului în regiune și perturbări majore pentru economia globală pe fondul fluctuațiilor prețurilor la petrol, semnalează Foreign Affairs.
Mai multe ziare descriu și evoluția războiului ruso-ucrainean al cărui deznodământ rămâne incert în condițiile în care ambele părți depun eforturi maxime pentru a obține noi ajutoare militare din partea aliaților. Potrivit publicației americane Bloomberg, Coreea de Nord a trimis un milion de obuze în Rusia în schimbul ajutorului pentru lansarea în spațiu a satelitului său spion. Publicația citează date ale Serviciului Național de Informații al Coreei de Sud potrivit cărora regimul de la Phenian a trimis suficiente muniții de artilerie pentru ca Rusia să poată ataca armata ucraineană timp de două luni. Coreea de Nord și-a crescut la maxim capacitatea de producție a munițiilor pentru a satisface cererea de provizii militare pentru Rusia, adaugă sursele Bloomberg.
Aceeași publicație notează că pe lângă încheierea unor acorduri cu inamicii Occidentului privind aprovizionarea cu arme, Kremlinul s-a pregătit pentru un conflict militar îndelungat în Ucraina punând producția în slujba nevoilor armatei și transformând economia rusă în una de război. Acest lucru a subminat economia prin creșterea inflației, slăbirea rublei și declanșarea unei creșteri a ratelor dobânzilor. În schimb, această reorientare economică a dat un impuls producției de arme rusești, scrie Bloomberg.
Publicația Politico analizează modul în care Statele Unite urmează să sprijine militar atât Israelul, cât și Ucraina. Ziarul notează că noul președinte al Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson, le-a transmis miercuri colegilor de partid din Senat că susține sprijinul militar pentru cele două țări, dar în mod separat, și nu la pachet precum solicită președintele Joe Biden. Poziția lui Johnson reprezintă o provocare pentru republicanii din Congres în condițiile în care liderul de la Casa Albă a avertizat că va bloca orice lege care va separa finanțarea pentru Israel, Ucraina, Taiwan și securitatea graniței dintre Statele Unite și Mexic, notează Politico.
Aceeași publicație dezvăluie că săptămâna viitoare, Comisia Europeană va recomanda șefilor de stat și de guvern ai blocului comunitar să înceapă negocierile de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Intenția executivului de la Bruxelles de a înainta această inițiativă a fost confirmată de mai mulți diplomați europeni citați de publicația Politico. Ei au declarat că raportul de evaluare a reformelor recomandate de Comisia Europeană celor două state va fi publicat miercuri, 8 noiembrie. Aceleași surse diplomatice citate de Politico, susțin că unele state, printre care Germania, Franța, Spania și Portugalia, insistă asupra reformării Uniunii Europene. Liderii acestor țări sunt îngrijorați că odată cu aderarea unor noi state, Uniunea nu va funcționa eficient și coerent dacă nu vor fi aplicate reforme instituționale la nivelul întregului bloc comunitar. În acest context, Uniunea Europeană se pregătește să înceapă în această lună negocierile oficiale de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit Politico, Bruxelles-ul va recomanda începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova, sub rezerva unor condiții „tehnice”. Astfel, cele două state ar urma să fie încurajate să facă mai multe progrese privind reformarea justiției, protejarea drepturilor minorităților, precum și implementarea măsurilor anticorupție. Republica Moldova și Ucraina au devenit candidate la aderare în iunie 2022, când s-au angajat să aplice un set de reforme recomandate de Comisia Europeană pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Autoritățile de la Chișinău urmau să îndeplinească nouă recomandări. Mai multe publicații amintesc că un raport intermediar al Comisiei Europene prezentat verbal în iunie, arăta că Republica Moldova îndeplinise complet trei dintre cele nouă recomandări ale Comisiei, făcuse „progrese” în două domenii și mai avea restanțe în altele patru - lupta împotriva corupției, combaterea criminalității, deoligarhizarea și reforma administrației publice.
