Revista presei// Cum se pregătesc autoritățile să prevină ingerințele externe în alegeri; restaurarea Filarmonicii Naționale și apelul comunităților etnice din R. Moldova
Cum se pregătesc autoritățile electorale să prevină ingerințele din exterior în alegeri și referendum, cum folosește Rusia dezinformarea pentru a submina viitorul scrutin din Republica Moldova, dar și la ce etapă este restaurarea Filarmonicii Naționale, sunt câteva dintre titlurile presei.
„Vrem să prevenim orice ingerință din exterior în alegeri și referendum”, a declarat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. Acesta vorbește despre provocările înaintea scrutinului prezidențial și a referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană. Comisia Electorală Centrală încearcă să „excludă orice finanțare a politicului din R. Moldova din exterior”, afirmă vicepreședintele comisiei. El spune că autoritățile electorale moldovene examinează nu doar fluxuri ilegale de bani venite (direct) din Rusia, dar și din țări terțe. La modul practic, autoritatea electorală și instituțiile de drept trebuie să stabilească „legătura cauzală dintre resursele financiare din Federația Rusă și politica din Republica Moldova”, însă procesul este de cele mai multe ori unul „complicat”. În aprilie și mai, autoritățile moldovene au anunțat despre cel puțin două cazuri în care au oprit transporturi ilegale de bani cash din Rusia, despre care instituțiile de drept bănuiesc că urmau să fie utilizați pentru finanțarea ilegală a unor partide politice.
Tot Radio Europa Liberă publică declarații ale oficialilor americani, care spun că Rusia folosește dezinformarea pentru a submina viitoarele alegeri din Moldova. Scrutinul prezidențial din R. Moldova reprezintă o „oportunitate istorică”, iar miza este mare, întrucât țara se confruntă cu interferența și dezinformarea rusească, a declarat un oficial al departamentului de stat american, în cadrul unor audieri în Congres. Christopher Smith spune că Rusia folosește o multitudine de metode pentru a răspândi dezinformarea, inclusiv campanii finanțate de oligarhii ruși care plătesc oamenii pentru a protesta. Mai mult, Rusia încearcă să submineze participarea la vot prin răspândirea de informații false conform cărora Moldova va fi târâtă în războiul din Ucraina. Iar președintele subcomisiei Comitetului pentru relații externe al Camerei Reprezentanților, Thomas Kean (republican de New Jersey), a declarat că Moldova a fost pe cale să devină o poveste de succes în spațiul post-sovietic, dar acum se confruntă cu dilema dacă va continua pe o cale occidentală sau va reveni în sfera de influență a Kremlinului.
România va fi în continuare alături de R. Moldova, țara cea mai expusă din regiune și cea mai afectată de conflictul din Ucraina, declară ministrul de Externe al României, citată de Ziarul Național. În debutul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, Luminița Odobescu a spus că trăim în cele mai grele momente de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar crizele suprapuse și prelungite care afectează sistemul internațional creează o stare de instabilitate și incertitudine profundă la nivel global. Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, a mai afirmat Odobescu. Prezentă la eveniment, vicepremierul pentru Integrare Europeană de la Chișinău, Cristina Gherasimov, a apreciat înalt contribuția diplomației române în promovarea parcursului european al R. Moldova și a accentuat că accesul Chișinăului la acquis-ul comunitar în limba română, reieșind din experiența Bucureștiului, va fi de un real folos pentru a progresa în parcursul nostru european.
Iar Moldova 1 a publicat declarația președintelui, Klaus Iohannis care a spus că România susține ferm aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii și directorii Institutului Cultural Român la Palatul Cotroceni, Iohannis a evidențiat importanța extinderii Uniunii Europene și a reiterat susținerea puternică a României pentru Republica Moldova. „Decizia istorică privind deschiderea negocierilor de aderare, adoptată la reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, marchează un pas esențial în integrarea Moldovei în familia europeană. România continuă să sprijine activ acest parcurs și se angajează să susțină Republica Moldova în drumul său spre integrarea europeană.” În ultimii 10 ani, România este principalul partener comercial al Republicii Moldova.
Un record - peste 80% din exporturi și 53% din importurile din regiunea transnistreană sunt efectuate din Uniunea Europeană, scrie jurnal.md. În primul semestru al anului 2024 a fost înregistrată o creștere a tranzacțiilor de import-export ale agenților economici din regiunea transnistreană cu statele membre ale Uniunii Europene (UE). Potrivit Biroului de reintegrare, în primul semestru al anului 2024, exportul agenților economici din regiunea transnistreană către țările din UE a constituit peste 80%, o nouă cifră-record de la semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova. Printre destinațiile europene, alese de agenții economici din regiunea transnistreană au rămas: România, Polonia, Cehia, Italia, Bulgaria, Germania, Slovacia, Franța, Letonia, Austria, și altele.
Comunitățile etnice din Republica Moldova susțin integrarea europeană și cer implicarea politică în procesul de aderare, scrie Moldova1. Mai multe organizații ce reprezintă minoritățile naționale de la noi din țară au lansat un apel, prin care și-au exprimat sprijinul pentru avansarea pe calea aderării la Uniunea Europeană și au cerut forțelor politice să conlucreze pe această direcție. Reprezentanții comunităților etnice au cerut forțelor politice să îi implice mai mult în activitățile procesului de integrare în Uniunea Europeană și chiar în implementarea reformelor ce țin de respectarea drepturilor minorităților naționale, condiții ce se regăsesc și în capitolele de negocieri. Apelul a fost semnat de aproximativ 40 de entități etnoculturale, care este deschis și pentru alte organizații.
Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, consideră că sancțiunile pentru pacienții care agresează personalul medical ar trebui înăsprite, scrie newsmaker.md. Aceasta a declarat că, pe lângă muncă în folosul societății, ar trebui introduse și pedepse cu închisoare. Precizările au fost făcute în cadrul unor declarații de presă, în contextul ultimelor două cazuri când echipe medicale de pe ambulanță au fost agresate de pacienții care au cerut ajutor. Ala Nemerenco a precizat că situațiile de agresiune împotriva lucrătorilor din domeniul medical sunt mai des întâlnite în cazul medicilor de pe ambulanță. De la începutul lunii iulie, au fost înregistrate două cazuri de agresiune asupra medicilor. În data de 8 iulie, o asistentă medicală de pe ambulanță a fost atacată de un pacient în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. Aceasta a fost internată cu traumă cranio-cerebrală închisă, comoție cerebrală și fractura oaselor nazale. Iar pe 14 iulie, un tânăr de 26 de ani, împreună cu amicul de pahar, au bătut o echipă medicală în localitatea Nișcani din raionul Călărași. O persoană a fost spitalizată, iar alte două au primit îngrijiri medicale, după care au fost externate.
Sute de sesizări sunt depuse anual la Curtea Constituțională, dar numărul hotărârilor pronunțate nu depășește 10% dintre acestea, scrie bizlaw.md. Cele mai multe dintre sesizările depuse la Curtea Constituțională aparțin instanțelor judecătorești. Astfel, în anul 2023, la Curtea Constituțională au fost depuse 282 de sesizări, 78 au fost preluate din 2022, iar 77 au fost transferate pentru anul 2024. Cele mai multe dintre ele, 235, aparțin instanțelor judecătorești. Totodată, deputații și fracțiunile parlamentare au depus 34 de sesizări. 83% dintre sesizări au vizat excepțiile de neconstituționalitate. Restul au vizat domeniile penal, administrativ, economic, civil, al drepturilor sociale etc.
Doar 58% dintre cetățenii Republicii Moldova cred că pot face față necesităților cotidiene în materie de costuri de trai fără nicio dificultate sau cu o oarecare dificultate. Cifra este sub media de 77% a altor țări candidate pentru aderarea la UE. Radio Chișinău a analizat studiul „Calitatea vieții în Republica Moldova” finanțat de USAID care scoate în evidență necesitatea implementării unor politici sociale țintite, în mod special în domeniul sănătății și pentru creșterea capaciății cetățenilor de a acoperi cheltuielile cotidiene. Studiul a reafirmat și, după cum a explicat directorul executiv IMAS, Doru Petruți: „Un prim indicator mai concret și foarte important ține de starea de sănătate, și avem un pic peste o treime care consideră că starea lor de sănătate e bună sau foarte bună.” Doar 37% dintre respondenți au raportat că sănătatea lor este bună sau foarte bună. Partea pozitivă a acestui studiu este evidențierea faptului că în comparație cu țările UE și țările candidate la UE, moldovenii au spus că sunt mai fericiți și mai satisfăcuți cu viața.
Șanse puține ca cetățenii Republicii Moldova să se bucure în viitorul apropiat de un concert în clădirea restaurată a Filarmonicii Naționale, comentează tv8.md. În cadrul unei emisiuni, ministrul Culturii, Sergiu Prodan a declarat că autoritățile își propun să „taie panglica” în anul 2030, iar acesta este cel mai optimist scenariu. Până atunci, în timp ce Banca Europeană de Investiții oferă jumătate din banii necesari realizării proiectului, statul are misiunea de a identifica cealaltă jumătate. Amintim că în septembrie 2020, edificiul a fost distrus de un incendiu care a afectat peste 3500 de metri pătrați. Acum un an a fost ales un concept al unui arhitect german după care ar urma să fie construită o nouă clădire, autoritățile nu au banii necesari pentru a materializa ideea. În urmă cu câteva luni, autoritățile spuneau că s-ar putea merge pe conceptul propus de o companie autohtonă care s-a clasat pe locul doi la concurs. Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost deschisă în 1940 și reconstruită 20 de ani mai târziu.
Autor: Victoria Colesnic
