Revista presei internaționale: Îngrijorările legate de oboseala Occidentului de a sprijini Ucraina; Disputele comerciale apărute între Rusia și China
Îngrijorările legate de oboseala Occidentului de a sprijini Ucraina continuă să fie principala temă abordată de presa internațională. Mai multe publicații acordă atenție și disputelor comerciale apărute între Rusia și China, care nu se pot înțelege asupra prețului exportului de energie electrică. Lidia Petrenco a răsfoit presa internațională și vine cu amănunte.
Administrația președintelui american Joe Biden încearcă să-i convingă pe aliații occidentali că Statele Unite vor continua să acorde sprijin militar Ucrainei, în ciuda numărului tot mai mare al oponenților republicani din Congres. Aceste informații au fost dezvăluite publicației americane Axios de câțiva diplomați americani și europeni. Potrivit acestora, mișcările administrației americane urmăresc atenuarea temerilor că opoziția republicană l-ar putea ajuta pe președintele rus Vladimir Putin să obțină controlul asupra Ucrainei. Diplomații citați de Axios susțin că guvernul de la Kiev, aliații Statelor Unite din Europa și oficialii NATO sunt din ce în ce mai îngrijorați că dacă ajutorul nu va continua, capacitatea Ucrainei de a rezista forțelor ruse ar putea slăbi dramatic. Astfel, președintele Joe Biden, secretarul de stat Antony Blinken și alți oficiali ai administrației americane discută zilnic cu omologii lor din Europa și din statele membre ale NATO, pe care încearcă să-i convingă că oferirea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina va continua. Echipa lui Biden le spune aliaților că lucrează la un acord cu Congresul care va permite găsirea unui compromis, afirmă diplomații citați de Axios.
Războiul ruso-ucrainean provoacă stare de oboseală și în Europa, semnalează The Guardian. Publicația britanică observă că politicienii și publicul din Occident își pierd treptat dorința de a-i sprijini pe ucraineni precum au făcut-o până acum. „Acesta este cel mai periculos moment pentru Ucraina, ai cărei soldați sunt blocați într-o ofensivă militară critică și ai cărei civili trebuie să înfrunte o altă iarnă grea în care Rusia va încerca din nou să-i supună atacându-le infrastructura energetică. Dar în timp ce Ucraina demonstrează că e gata să lupte până la capăt, lipsa de hotărâre a Occidentului dă cele mai îngrijorătoare semne de instabilitate”, scrie The Guardian. Publicația notează că Occidentul are un interes existențial de a opri agresiunea rusă împotriva Europei, dar nu vrea să riște cu viața propriilor militari. „De aceea, a apărut un „acord nescris” potrivit căruia Ucraina e cea care luptă, iar Occidentul e cel care oferă sprijin material și financiar. Dar odată cu începutul unor vremuri mai grele, această idee își pierde susținătorii”, scrie ziarul britanic. „Avem o șansă să contribuim la încheierea războiului pentru că armata rusă cedează”, amintește The Guardian despre recenta declarație a fostul secretar britanic al Apărării Ben Wallace. ”E într-adevăr o șansă, însă ea ar putea fi ratată dacă politica Occidentului va ceda înaintea armatei ruse”, trag concluzia ziariștii de la The Guardian.
Ce ar trebui să facă Ucraina pentru a-i determina pe aliați să o sprijine în continuare? - e întrebarea la care răspunde într-un comentariu publicația ucraineană Unian. În opinia autorului articolului, Kievul trebuie să demonstreze că poate aplica trei puteri de bază: defensivă, financiară și diplomatică. Unian notează în primul rând, că ”succesele armatei ucrainene pe câmpul de luptă duc la creșterea numărului de simpatizanți din străinătate, inclusiv în Statele Unite”. În al doilea rând, pentru a stimula dezvoltarea economiei naționale ”trebuie continuată cooperarea intensă cu instituțiile financiare internaționale și cu parteneri strategici - Uniunea Europeană și Statele Unite”. Și în fine, potrivit Unian, e nevoie de întărirea dialogului cu același Partid Republican din Congresul de la Washington care trebuie convins că victoria Ucrainei în războiul cu Rusia - este în interesul strategic al unei Americi libere și democratice.
„Autoritățile ucrainene trebuie să le arate în același timp propriilor cetățeni și partenerilor străini voința de a face schimbări decisive, inclusiv de a lupta eficient împotriva corupției la toate nivelurile. Progresul în afacerile interne va spori cu siguranță sprijinul pentru Ucraina în străinătate”, își exprimă convingerea autorul articolului publicat de Unian.
Între timp, Comisia Europeană încearcă să prevină orice blocare a sprijinului pentru Ucraina din partea țărilor blocului comunitar. Astfel, se pregătește să deblocheze și să aloce Ungariei 13 miliarde de euro – bani prevăzuți pentru această țară în bugetul Uniunii Europene, dar pe care Budapesta nu i-a primit din cauza încălcărilor normelor statului de drept. Financial Times a aflat despre acest plan din trei surse implicate într-un proces de negocieri în care Comisia Europeană ar vrea să obțină în schimb, sprijinul Budapestei pentru creșterea bugetului Uniunii și pentru acordarea unor noi ajutoare financiare Ucrainei. Dacă fondurile înghețate în decembrie anul trecut vor fi eliberate, premierul Viktor Orban va ieși victorios, comentează Financial Times amintind că premierul Ungariei a promis că va bloca orice creștere a bugetului Uniunii Europene până când țara sa va avea acces la el. Publicația americană notează că în luna mai, ca răspuns la cererile Bruxelles-ului, Ungaria a făcut reforme în justiție pentru a obține mai mult de jumătate din fondurile înghețate. „Comisia Europeană a propus creșterea bugetului total al Uniunii cu 66 de miliarde de euro pentru a acoperi costurile financiare mari. 50 de miliarde de euro din această sumă ar urma să fie destinată programului de sprijin pentru Ucraina pentru următorii patru ani,” precizează Financial Times.
Ziarul menționează că anterior, mai multe capitale europene, inclusiv Berlinul, s-au opus propunerii de majorare a bugetului, care are nevoie de sprijinul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Negocierile sunt dificile, țările blocului comunitar urmând să contribuie cu fonduri suplimentare din bugetele lor naționale, explică Financial Times. Mai mult, o problemă majoră nu e doar convingerea Budapestei să accepte condițiile înaintate de Bruxelles, ci și poziția ostilă care persistă în Parlamentul European cu privire la încercările de a debloca fondurile destinate Ungariei, conchide Financial Times.
Atenția mai multor publicații internaționale e îndreptată și asupra izbucnirii unor dispute comerciale între Moscova și Beijing.
Rusia își reduce exportul de electricitate către China din cauza unei disputei pe tema prețului, scrie Newsweek. Beijingul a luat o poziție destul de dură și nu vrea să plătească mai mult pentru energia electrică importată din Rusia, precum solicită Moscova, subliniază publicația americană. Newsweek atrage atenția că disputa apare pe fondul unui deficit de energie electrică în China - criză provocată de secetă și de scăderea producției interne de cărbune. De cealaltă parte, Rusia încearcă să compenseze devalorizarea monedei sale, care a afectat veniturile din export. Un expert a declarat pentru Newsweek că Beijingul negociază dur cu Rusia.
Între timp, compania energetică rusă Inter RAO a anunțat că noile taxe de export al electricității, intrate în vigoare pe 1 octombrie, ar însemna o creștere cu 7% a prețurilor la energia electrică pentru consumatorii din China, Mongolia, Azerbaidjan și regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud. Newsweek amintește că în august, purtătorul de cuvânt al Inter RAO, Alexander Panin, a declarat că Rusia va opri furnizarea energiei electrice către China, dacă Beijingul nu va accepta noul preț.
„Negocierile continuă, dar reducerea exportului de energie elctrică spre China a și început ", a anunțat un reprezentant al companiei Inter RAO citat de Newsweek, adăgând că Mongolia a acceptat creșterea prețului. Beijingul a beneficiat foarte mult după ce Rusia a pierdut piața europeană din cauza sancțiunilor, fiind nevoită să exporte petrol și gaz la prețuri reduse în China, amintește Newsweek.
Și în fine, Reuters dedică un articol primului proces intentat împotriva companiei „X Corp” a miliardarului Elon Musk legat de noul nume al rețelei sale de socializare „X”. Reuters transmite că agenția de marketing „X Social Media” pretinde asupra dreptului exclusiv de a folosi litera „X” în numele său de marcă înregistrat încă în 2016. Reprezentanții „X Social Media” afirmă că „X Corp”, al cărui proprietar Elon Musk și-a redenumit în iulie rețeaua socială „Twitter” în „X”, provoacă deja confuzie în rândul consumatorilor. Este primul proces intentat împotriva companiei lui Musk pe fondul nemulțumirilor exprimate de mai multe firme care folosesc în branding-ul lor litera „X”, precizează Reuters. Agenția notează că litera „X” este inclusă în sute de mărci comerciale federale deținute de diferite companii, inclusiv Microsoft și Meta Platforms.
„X Social Media”, cu sediul în Windermere, Florida, este o agenție de publicitate specializată în soluționarea unor mari litigii, remarcă Reuters. „Jacob și Rosanna Malgerb au fondat agenția în 2015 pentru a-i conecta pe locuitorii din Florida cu avocații după scurgerea de petrol Deepwater Horizon din Golful Mexic. Agenția „X Social Media” deține marcă federală din 2016 și susține că a investit peste 400 de milioane de dolari în publicitate pe Facebook pentru a atrage potențiali clienți. Compania spune că redenumirea rețelei „Twitter” creează confuzie în rândul clienților, ceea ce duce la pierderi financiare”, mai scrie Reuters. „X Social Media” a cerut instanței să oblige compania lui Musk să renunțe la numele „X” dat rețelei sale sociale și solicită despăgubiri financiare fără a preciza suma pe care o pretinde, conchide agenția de presă Reuters.
