Revista presei internaționale // Rusia ignoră ultimatumul lui Trump și continuă să atace Ucraina; SUA preia rolul de mediator între Armenia și Azerbaidjan
Presa internațională urmărește îndeaproape evoluțiile diplomatice și comerciale generate de administrația americană, în contextul în care astăzi expiră termenul impus de Washington Rusiei pentru încetarea războiului din Ucraina. Mai multe publicații americane și europene pun în lumină implicațiile economice ale presiunilor exercitate de SUA, care determină Rusia să vândă petrol la prețuri reduse. Agențiile internaționale de presă acordă atenție și pierderii influenței Rusiei în Caucazul de Sud, în favoarea Statelor Unite, care devin principalul mediator de pace între Armenia și Azerbaidjan.
În pofida ultimatumului președintelui american Donald Trump impus Moscovei pentru acceptarea unui acord de încetare a focului, care expiră azi, armata rusă continuă să atace orașele ucrainene. Potrivit Ukrinform, în noaptea precedentă, apărarea antiaeriană ucraineană a doborât sau neutralizat 82 de ținte aeriene, inclusiv 3 drone cu reacție și 79 drone „Șahid” sau imitatoare, pe tot teritoriul țării. Au fost înregistrate 26 de căderi de drone în 10 locații, iar resturile acestora au căzut în alte 8 locuri, scrie agenția de presă. În noaptea de 8 august, atacuri cu drone rusești asupra regiunii Kiev au provocat incendii și au rănit mai mulți civili, transmite Ukrinform.
CNN scrie că președintele american Donald Trump a negat informațiile apărute în presă potrivit cărora o întâlnire a sa cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar fi condiționată de o întrevedere prealabilă a celui din urmă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Trump a declarat că nu există o astfel de condiție și a evitat să confirme dacă termenul-limită pentru încetarea focului, pe care l-a impus Rusiei și care expiră azi, este în continuare valabil, precizând că decizia depinde de Putin. The New York Post relata anterior că Trump ar fi cerut în mod obligatoriu o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, în timp ce The New York Times și Financial Times au scris că liderul american ar intenționa să aibă săptămâna viitoare o întrevedere cu Putin, urmată de o reuniune a celor doi cu Zelenski. Aceleași surse au scris că Trump a manifestat optimism că aceste întâlniri ar putea deschide calea spre un armistițiu în Ucraina, însă Putin rămâne sceptic față de negocierile directe cu Zelenski, declarând că pentru aceasta trebuie create anumite condiții, care în prezent nu există.
The Moscow Times scrie că discuțiile despre un posibil armistițiu în Ucraina s-au intensificat după ce liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a vorbit despre „progrese importante” în urma întâlnirii emisarului său cu președintele rus Vladimir Putin. Kremlinul a anunțat pregătiri pentru o întâlnire directă între Trump și Putin, chiar înainte de expirarea ultimatumului dat de liderul american Rusiei pentru a opri războiul, relevă publicația. Potrivit experților citați de The Moscow Times, Rusia vrea să lase impresia că e gata să negocieze, dar în realitate urmărește în continuare capitularea Ucrainei. Analiștii intervievați de aceeași publicație consideră că Moscova ar putea profita de un eventual armistițiu temporar pentru a slăbi sprijinul occidental pentru Kiev.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, citat de Meduza, că Emiratele Arabe Unite ar fi „un loc potrivit” pentru întâlnirea sa viitoare cu Donald Trump. El a spus că ambele părți sunt interesate de această întrevedere, iar ajutorul pentru organizare vine din partea președintelui Emiratelor Arabe Unite, scrie publicația rusă. Potrivit acesteia, Putin a adăugat că nu are nimic împotrivă față de o întâlnire cu Volodimir Zelenski, dar că mai întâi trebuie să fie create anumite condiții, care încă nu există. Întâlnirea dintre Putin și Trump este în pregătire și va avea loc „în curând”, locul fiind deja stabilit, dar nu anunțat încă oficial, precizează aceeași sursă.
The New York Times notează că Vladimir Putin ar putea încerca să obțină o victorie strategică în război printr-un acord cu Donald Trump, renunțând la pretențiile teritoriale în Ucraina în schimbul controlului politic asupra acesteia. Scopul principal al lui Putin este să împiedice aderarea Ucrainei la NATO și să impună un guvern prorus în Kiev, limitând cooperarea militară cu Occidentul, scrie The New York Times. Analiștii citați de ziarul american cred că Rusia ar putea face concesii teritoriale în schimbul unor garanții politice și de securitate, dar negocierile concrete rămân încă secrete. Pentru Kremlin, controlul politic asupra Ucrainei este mult mai important decât teritorii suplimentare, constată The New York Times.
Putin are o experiență de peste 25 de ani în relațiile cu președinții SUA, reușind să exercite o influență persistentă, inclusiv asupra lui Donald Trump, cu care a purtat numeroase convorbiri lungi și prietenoase, relatează The Wall Street Journal. Deși Trump a manifestat inițial dorința de a reînnoda relațiile ruso-americane și a ascultat cu răbdare discursurile lungi ale lui Putin, în ultimele luni s-a arătat tot mai dezamăgit și suspicios față de liderul rus, scrie ziarul american. Potrivit publicației, susținătorii lui Trump susțin că abordarea președintelui american nu este o supunere față de Putin, ci o încercare pragmatică de coexistență, evitând conflictul. Totuși, The Wall Street Journal notează că Putin folosește întâlnirile cu Trump mai degrabă pentru a câștiga timp și a-și promova propriile interese teritoriale în Ucraina, iar lipsa de interes a lui Trump pentru detalii ar putea avantaja Kremlinul.
Deși Vladimir Putin se confruntă cu presiuni pentru a accepta un armistițiu și armata sa înregistrează pierderi mari, războiul sângeros din Ucraina cel mai probabil va continua, scrie Forbes. Experții militari citați de publicație spun că Rusia avansează încet și cu mari pierderi, folosind atacuri mici, uneori cu doar câțiva soldați, care încearcă să pătrundă în pozițiile ucrainene. Pierderile sunt foarte mari, iar aproximativ 30.000 de soldați angajați mor în fiecare lună, susțin analiștii. În ciuda acestor pierderi, Putin consideră că această strategie lentă de cucerire a teritoriului este câștigătoare, mizând pe o criză politică în Ucraina, scrie Forbes. Continuarea conflictului depinde de factori precum prăbușirea economică a Rusiei, creșterea ajutorului militar pentru Ucraina sau o ofensivă ucraineană de succes, conchide publicația.
Bloomberg scrie că Rusia a început să ofere reduceri mai mari la petrolul vândut Indiei, după ce președintele american Donald Trump a impus tarife dure care au speriat cumpărătorii. Potrivit agenției americane de presă, prețul petrolului rusesc a scăzut cu 8% în doar câteva zile, iar tendința ar putea continua din cauza incertitudinii privind noile sancțiuni americane. Marile companii de stat din India au oprit temporar achizițiile de petrol rusesc și așteaptă indicații de la guvern, dezvăluie sursele agenției Bloomberg. Totuși, rafinăriile private din India continuă să cumpere petrol din Rusia, țară care acoperă peste o treime din importurile de țiței ale Indiei, conchide agenția de presă.
Reuters scrie că premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev urmează să semneze pe 8 august, la Washington, un acord de pace care va oferi Statelor Unite drepturi exclusive asupra unui coridor strategic de tranzit prin sudul Armeniei. Potrivit Reuters, noua rută, denumită „Drumul Trump pentru pace și prosperitate internațională”, va lega sud-vestul Azerbaidjanului de exclava azeră Nahicevan, învecinată cu Turcia, și va fi controlată de americani, nu de Rusia, care a pierdut astfel rolul de mediator regional. Coridorul va funcționa conform legislației armene, dar va putea fi gestionat de un consorțiu internațional sprijinit de SUA, relevă sursele citate de agenția de presă. Reuters mai notează că Armenia și Azerbaidjanul vor anunța oficial ieșirea din Grupul de la Minsk, ceea ce marchează sfârșitul implicării Moscovei în negocierile privind conflictul din Nagorno-Karabah.
Același subiect e analizat de BBC, care scrie că întâlnirea dintre Ilham Aliev și Nikol Pașinian de la Washington marchează sfârșitul rolului Rusiei ca singur mediator în conflictul din Nagorno-Karabah, în contextul deteriorării relațiilor Moscovei cu cele două țări după invazia din Ucraina. Deși părțile au avansat în negocieri și au pregătit un acord de pace, încă persistă divergențe majore, în special privind modificarea constituției armene și controlul coridorului de legătură cu exclava Nahicevan, aspecte care pot întârzia semnarea tratatului până în 2026, notează serviciul britanic de presă. Tentativa de implicare a SUA, inclusiv prin controlul unui coridor rutier gestionat de o companie americană, a fost afectată de dezacorduri și reticențe, ridicând riscul de a destabiliza procesul de pace recent avansat bilateral, atrage atenția BBC. Experții intervievați de serviciul britanic de știri avertizează că înlocuirea influenței rusești cu cea americană poate genera tensiuni și instabilitate, subliniind că reconcilierea reală depinde de voința și încrederea directă între cele două state.
Comisia Europeană și-a exprimat încrederea că Statele Unite vor pune în aplicare cât mai curând posibil angajamentele asumate în acordul comercial convenit pe 27 iulie între președintele american Donald Trump și șeful Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite EFE. Agenția spaniolă de presă amintește că acordul prevede impunerea unei taxe vamale generale de 15% asupra importurilor din UE, taxă care ar trebui să intre în vigoare astăzi. EFE notează că, pentru a evita un război comercial, UE a acceptat această taxă fără a impune taxe reciproce, cu excepția unor produse precum cele din industria aeronautică sau chimică, iar taxa pe oțel și aluminiu rămâne la 50%, în timp ce negocierile continuă. În plus, Ursula von der Leyen s-a angajat ca UE să cumpere produse energetice din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani și să crească investițiile americane în Europa, relevă EFE. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill, a declarat, citat de aceeași agenție de presă, că, deși declarația comună care va detalia acordul este încă în curs de finalizare, „mingea se află acum în terenul SUA”, iar implementarea documentului va continua pas cu pas, în ciuda unor declarații confuze ale lui Trump privind taxe vamale de 100% pentru anumite produse.
Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat planul pentru preluarea controlului total asupra orașului Gaza, aflat momentan sub control israelian în proporție de 75%, relatează Times of Israel, citând biroul premierului Benjamin Netanyahu, care a promis să „zdrobească Hamas”. Potrivit publicației, armata israeliană se va pregăti pentru această operațiune, asigurând totodată ajutor umanitar populației civile din afara zonelor de conflict, iar obiectivele oficiale includ dezarmarea Hamas, eliberarea ostaticilor, demilitarizarea Fâșiei Gaza și controlul israelian asupra securității, cu un guvern civil fără Hamas sau Autoritatea Națională Palestiniană. Șeful Statului Major israelian s-a opus inițial ocupării totale din cauza riscurilor umanitare și pentru viața ostaticilor, în timp ce liderul opoziției, Yair Lapid, avertizează că această decizie va declanșa un nou război și costuri uriașe, notează Times of Israel. Ziarul subliniază că Hamas a condamnat planul lui Netanyahu, acuzându-l că intenționează să sacrifice ostaticii. În atacul grupării din octombrie 2023 au fost uciși aproximativ 1.200 de israelieni, iar 251 au fost răpiți, amintește Times of Israel.
