Revista presei // Analist: Republicii Moldova i-ar lua vreo 100 de ani ca să ajungă la nivelul României în termeni de PIB
Încălcări grave și pierderi de milioane după reparația unor drumuri din Moldova, deficitul de cadre didactice în creștere și un flux masiv de bani europeni pentru infrastructură, așteptat în toamnă, sunt câteva dintre subiectele reflectate de mass-media. Detalii în revista presei pregătită de Alla Ceapai.
O nouă investigație Cutia Neagră PLUS la TV8 descoperă grave încălcări și pagube de milioane după reparația unor drumuri din Republica Moldova. Jurnaliștii au inspectat, timp de câteva luni, mai multe așa numite gropi de împrumut - cratere imense cu adâncime de peste zece metri, din preajma unor sate, care sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală, adoptată în urmă cu cinci ani, în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. Aceeași lege le obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei.
Republica Moldova se așteaptă la un flux masiv de bani europeni pentru dezvoltarea infrastructurii, titrează Europa Liberă precizând că autoritățile de la Chișinău vor depune, în toamnă, o serie de proiecte ce vor viza, în mod prioritar, domeniul infrastructurii feroviare și a rețelelor de transport rutier, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, la care Moldova a aderat luna trecută, fiind singura țară non-UE eligibilă. Aderarea la acest mecanism deschide accesul la fonduri europene pentru proiecte de modernizare a trei infrastructuri – energie, transporturi și servicii digitale. Moldova va putea beneficia de granturi de până în 50% din valoarea proiectelor, precizează ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Lilia Dabija.
Republicii Moldova i-ar lua vreo 100 de ani ca să ajungă la nivelul României în termeni de PIB, constată analistul economic Dumitru Vicol citat de Vocea Basarabiei. Potrivit lui, creșterea economică trebuie accelerată. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă să fie un impediment în calea dezvoltării, spune expertul, dar precizează că involuțiile nu trebuie puse doar pe seama războiului, care e și un catalizator al schimbărilor. Economia nu a profitat aproape deloc din război, în afară de partea energetică, ceea ce-i dezamăgitor, spune Dumitru Vicol. Potrivit expertului, economia moldovenească e în stare jalnică inclusiv pentru că nu există sentimentul de încredere în ziua de mâine.
Învățământul din Republica Moldova, tot mai sărac în cadre didactice, titrează TVR Moldova. În prezent, școlile și liceele au un deficit de peste 2.100 de cadre didactice, cu aproape 200 mai mult față de anul trecut. Lipsa dascălilor se resimte, în special, la sate. Datele oficiale mai arată că, cei mai mulți profesori din învățământul primar și secundar au peste 50 de ani. Iar numărul tinerilor profesori e în scădere. Salariul mic descurajează absolvenții de la pedagogie. Potrivit datelor Ministerului Educației, salariul de bază al unui profesor începător este de 6320 de lei, în timp ce un profesor cu un stagiu de muncă de peste 20 de ani, ridică un salariu de 9800 de lei, cu mult mai mic decât cel mediu pe economie, care e de peste 11 mii de lei.
În editorialul în care face retrospectiva săptămânii Vitalie Vovc scrie, pe deschide.md, că Europa a fost la noi în vizită, dar... precum a venit așa a și plecat. Importantă a fost demonstrația de solidaritate și poza comună localizată în Republica Moldova. Nimic mai mult, notează autorul. Potrivit lui, cine crede că oficialii europeni au venit pentru Republica Moldova, greșește, pentru că subiectul primordial este astăzi războiul din Ucraina și configurația zonei de după război. Republicii Moldova, parte a acestei zone, va fi necesar să i se găsească un loc. Editorialistul se declară convins că Occidentul vă lua până la urmă decizia corectă, dar „încă nu a încercat toate deciziile greșite”.
Decizia majorității parlamentare de a redenumi Ziua Victoriei a fost, oarecum, un compromis, notează Sabin Rufa în editorialul său din Ziarul de Gardă. Textul proiectului și nota informativă arată clar că scopul este de a scoate componenta ideologică din conceptul inițial și nicidecum de a eradica ocazia. Autorul mai observă că state precum Ucraina, Letonia sau Bulgaria au luat decizii fără concesii în acest sens oprind sau interzicând de mult timp și în totalitate orice sărbători pe data de 9 mai, în afara Zilei Europei. „Noi, urmașii celor care au avut atâta de suferit de pe urma „Victoriei” sovietice, încă putem atinge o Victorie adevărată, o comemorare prin fapte. Și asta ține anume de credința pe care o avem în valorile ce construiesc, nu distrug”, concluzionează Sabin Rufa.
Redactor-șef al ziarului Observatorul de Nord, Victor Cobăsneanu, observă în editorialul său că inițiativa lansată recent de președinta Maia Sandu de creare a Centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei, numit PATRIOT, a fost primită de societate neunivoc. Unii au lăudat-o, în timp ce alții au formulat critici dure. „Așa suntem noi, moldovenii, atenți cu acei care ne calcă pe coadă și categorici cu acei care ne apără interesele, buni cu străinii și răi cu ai noștri”, scrie jurnalistul, care, în general, susține inițiativa, argumentând că dezinformarea și propaganda au ajuns la cote periculoase, iar multă lume este tentată să-și pună urechile și ochii în slujba intereselor unui stat străin.
Cu o cultură politică, mediatică și de securitate joasă, cetățenii Republicii Moldova nici nu conștientizează când sunt supuși propagandei sau dezinformării, arată datele unui sondaj realizat de Platforma pentru Inițiative în Securitate și Apărare, informează jurnaliștii portalului din nordul țării tvn.md. Potrivit expertei Elena Mârzac, principalele obiective ale dezinformării sunt de a submina procesele democratice, de a destabiliza situația și de a slăbi încrederea în instituțiile statului, pentru a deloializa masele, ca acestea să nu se conformeze anumitor vectori sau a unei direcții de dezvoltare sau acțiuni.
