Revista presei: Summitul european desfășurat la Chișinău nu și-a epuizat ecourile în presă
Summitul european desfășurat la Chișinău nu și-a epuizat ecourile în presă, care au fost amplificate de bilanțul reuniunii făcut de președinta Maia Sandu, după cum arată revista presei pregătită de Alla Ceapai.
Mai multe instituții media, inclusiv Gazeta de Chișinău, au scos în prim plan declarația președintei Maia Sandu că beneficiile obținute de Republica Moldova în cadrul Summitului Comunității Politice Europene depășesc cu mult cheltuielile suportate de autorități pentru organizarea evenimentului. Dincolo de faptul că a primit confirmarea sprijinului pentru aspirația sa de integrare europeană, Republica Moldova și cetățenii săi, urmează să beneficieze de un șir de alte avantaje, a spus Sandu, trecând în revistă ajutoare financiare și nu doar, anunțate de țările participante, pentru sectoarele de apărare și energie, dar și pe dimensiunea diplomatică. Maia Sandu a precizat că ministerul de Externe urmează să publice cheltuielile, până la finele acestei săptămâni.
Unimedia.info inserează comentariul fostului președinte Igor Dodon despre Summit. „A fost ca și o nuntă, pe care noi am organizat-o, dar am fost lăturași. Am investit bani, dar declarații importante pentru Republica Moldova nu au fost”, a declarat Dodon, în cadrul unei emisiuni televizate la N4. Acesta laudă, în general, buna organizare a evenimentului, dar și faptul că acesta a fost unul pozitiv pentru imaginea Republicii Moldova. Dodon pune însă la îndoială că Summitul a produs rezultatele palpabile pentru Republica Moldova.
Analistul politic Igor Boțan apreciază, într-un interviu pentru agenția de presă IPN, că beneficiile, între care majorarea asistenței financiare europene până la 1,6 miliarde de euro și suportul de ordinul zecilor de milioane de euro anunțat de numeroși lideri europeni, sunt net superioare cheltuielilor pentru organizarea Summitului și le justifică pe deplin. Potrivit analistului, în cadrul Summitului au fost transmise mai multe mesaje clare, inclusiv că Republica Moldova poate miza pe mai mult suport din punct de vedere al securității și chiar al apărării, că trebuie să existe o interconexiune între bunăstare, unitate, combaterea agresiunii și respectarea normelor dreptului internațional. Un mesaj puternic a fost transmis și Federației Ruse, cel că agresiunea militară nu poate fi acceptată, mai spune Igor Boțan.
Editorialistul Ziarului Național Nicolae Negru relevă că mass-media rusă a folosit retorica unionistă pe marginea Summitului Comunității Politice Europene subliniind că Republica Moldova merge în Europa ocolind România. Intenția e la suprafață, scrie Negru, de a arunca semințe ale discordiei între București și Chișinău, de a băga zâzanie între unioniști și restul europeniștilor din Republica Moldova și de a scinda susținătorilor PAS în două tabere, toate pentru a împiedica începerea negocierilor de aderare și a menține Republica Moldova într-o poziție „neutră”, în zona gri. Polemica despre cum ajunge Republica Moldova în UE, prin reunirea cu România, sau alături de România, este neavenită azi, în plin război al Rusiei pentru recucerirea Ucrainei și când Republica Moldova supraviețuiește datorită curajului și dârzeniei ucrainenilor. Numai după ce ne desprindem definitiv de Rusia putem discuta cum ajungem în UE, concluzionează Negru.
Summitul Comunității Politicii Europene a adus pe plan extern un plus de imagine Republicii Moldova, dar și actualei guvernări, mai ales președintei Maia Sandu, comentează, la Radio Chișinău, analistul politic Ion Țăbîrță. Potrivit lui, evenimentul nu ar fi avut loc în Republica Moldova, dacă nu s-ar fi înregistrat anumite progrese în parcursul european al țării. Tăbîrță precizează totuși că avem în continuare suficiente probleme, că nu neapărat toată clasa politică este proeuropeană și că anumite forțe vor să mențină R. Moldova în zona gri a geopoliticii.
Fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, citat de Accent TV, recomandă actualei guvernări, în special președintei Maia Sandu, să nu uite de condiționalitățile pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească pentru începerea negocierilor de aderare. În rapoartele oficiale care vin de la Comisia Europeană aceste condiționalități sunt mereu menționate, spune Nagacevschi și sugerează că Republica Moldova ar avea restanțe. „Dacă Maia Sandu speră că aceste condiționalități vor fi neglijate de către partenerii de dezvoltare, de către Uniunea Europeană, pentru ca noi să intrăm în Uniunea Europeană, ea se greșește amarnic”, afirmă, între altele, ex-ministrul justiției.
În editorialul „Preludiu electoral” de pe ipn.md, Victor Pelin observă că între două evenimente de mare rezonanță publică - Adunarea Moldova Europeană și Summitul Comunității Politice Europene - președinta Maia Sandu a confirmat că va candida pentru un nou mandat stârnind un interes anticipat pentru viitorul scrutin prezidențial. Acest interes este amplificat de rezultatele celor mai recente sondaje de opinie, pe care editorialistul le pune la îndoială și care favorizează forțele de opoziție. Victor Pelin atrage atenția, în context, la anunțul lui Veaceslav Platon, care se ascunde de justiția moldovenească, că se implică în politică, la un anunț similar făcut anterior de „faimosul oligarh” Vlad Plahotniuc, dar și la declarațiile ex-președintelui socialist Igor Dodon privind intenția de a provoca alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate în toamna anului curent. „Este curios că toți cei menționați, nerăbdători de a se lansa în bătălii electorale, sunt fie condamnați, fie cercetați penal sau/și introduși în listele pentru a fi sancționați de UE, SUA, Marea Britanie și Canada”, concluzionează Victor Pelin.
Diluăm comentariile despre summit-ul european îndreptându-ne atenția la justiție. Europa Liberă continuă seria de articole despre „bătălia pentru Consiliul Superior al Procurorilor (CSP)” rezumând audierile în Comisia pre-vetting a încă trei candidați. Procurorii Gheorghe Graur, Olesea Vîrlan și Elena Roșior au fost audiați la sfârșitul lunii mai de către comisia compusă din experți din afara sistemului, care verifică averile, interesele și reputația candidaților la funcții în CSP. Aceștia au încercat să explice, între altele, cum este posibil să primești în dar un apartament de 1,4 milioane de lei, să procuri un automobil de model Dacia cu 2 mii de lei sau, în general, să omiți prețul mașinii în declarația de avere. În articol se precizează că procurorii pot candida la cinci din totalul de 10 locuri în CSP, un organism-cheie care decide, între altele, cine și ce funcție obține în procuratură, cine este promovat sau demis.
Pe final un subiect social de la TVR Moldova care titrează că Republica Moldova a făcut progrese în reformarea instituțiilor de îngrijire a copiilor orfani, dar și în privința sprijinului ce li se acordă după ce părăsesc acest sistem. Jurnaliștii fac referință la un studiu global realizat de o fundație britanică, potrivit căruia în Republica Moldova numărul copiilor plasați în instituții rezidențiale e în scădere. Experta în educație incluzivă, Agnesia Eftodi observă că sistemul rezidențial s-a reorientat spre comunitate și familie, dar că mai sunt probleme și obiective de atins. În instituțiile rezidențiale, cu părere de rău, educația nu este la cel mai bun nivel, mărturisește Pavel Ghelețchi, un tânăr care a trăit într-o școală-internat timp de 12 ani. Autorii studiului au recomandat, între altele, autorităților din Republica Moldova să continue procesul de închidere a orfelinatelor și să dezvolte servicii alternative de tip familial copiilor, care trebuie să aibă acces la învățământul general.
