Revista presei: Protestul fermierilor continuă
Protestul fermierilor, agenda pro-europeană a Republicii Moldova și lupta cu „extremismul” în Transnistria sunt câteva dintre subiectele de interes în media, așa cum veți afla din revista presei pregătită de Alla Ceapai.
„Agricultorii continuă protestele: Vom lupta până la realizarea cerințelor noastre”, titrează portalul deschide.md. Protestele vor avea loc și azi în raioanele țării, iar dacă revendicările agricultorilor nu vor fi îndeplinite, aceștia amenință că vor ajunge cu tehnica agricolă în capitală. Potrivit Asociației „Forța Fermierilor” la protestul de miercuri au participat peste o mie de fermieri cu 550 de unități de tehnică agricolă. Organizatorii spun că joi ar putea bloca parțial nu doar drumurile naționale, ci și unele puncte de trecere a frontierei. Protestatarii spun că sunt nemulțumiți de situația în sectorul agricol și de lipsa unor acțiuni de sprijin din partea autorităților.
De cealaltă parte, Guvernul susține că va continua discuțiile cu fermierii și că așteaptă să primească revendicările lor clar formulate, precizând că le-a oferit, deja, agricultorilor o serie de beneficii pentru a-i ajuta să depășească crizele din ultima perioadă, informează TVR Moldova.
Scriitorul Vitalie Ciobanu constată, în comentariul său pentru Europa Liberă, o importantă schimbare de viziune a Bruxelles-ului legat de cadrul general al integrării europene pentru Republica Moldova. El remarcă o declarație a lui Josep Borrell, șeful diplomației europene, făcută la Chișinău, cea că „Republica Moldova este un stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană... Calea Republicii Moldova este independentă de ceea ce se întâmplă în Transnistria”. Este exact ce am așteptat de circa 30 de ani să auzim din gura oficialilor de la Bruxelles!, notează Vitalie Ciobanu. În sfârșit, „modelul cipriot” de integrare a Republicii Moldova devine o formulă dezirabilă și acceptabilă și pentru Occident. Nimic n-ar mai trebui să împiedice Republica Moldova să facă reforme, să vină cu soluții îndrăznețe, conchide Vitalie Ciobanu.
Aceeași declarație a șefului diplomației europene este remarcată și de liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA. Acesta afirmă, citat de agenția de presă IPN, că este un mesaj interesant, întrucât mulți politicieni de la Bruxelles spuneau că nimeni nu dorește să repete situația Ciprului. Conflictul transnistrean ar putea totuși să pună piedici în calea aderării, crede Munteanu și îndeamnă autoritățile de la Chișinău să acționeze decis pentru a scăpa de această sursă de insecuritate. Igor Munteanu propune lansarea unui consens internațional asupra conflictului transnistrean, cum a făcut Ucraina cu privire la Crimeea și o politică foarte fermă de demilitarizare a regiunii.
Newsmaker.md informează că așa-zisul „procuror” și „Minister al Securității” din Transnistria vor putea cere instanțelor de judecată să declare anumite organizații drept „extremiste”. O inițiativă în acest sens fiind aprobată, pe 7 iunie, de pretinsul „Consiliul Suprem” al regiunii. Potrivit amendamentelor la „Legea privind combaterea extremismului”, cauzele în care organizațiile sau subdiviziunile structurale ale acestora sunt declarate „extremiste”, vor fi judecate de așa-zisa „Curte Supremă” de la Tiraspol. Liderii și membrii organizațiilor declarate „extremiste” riscă amenzi mari sau pedeapsă cu închisoare de până la 10 ani.
Jurnaliștii de la TV Nord au întrebat localnicii din nordul țării ce cred despre integrarea europeană și cum aceasta poate contribui la securitatea Republicii Moldova. Părerile sunt împărțite. Potrivit jurnaliștilor, majoritatea locuitorilor din nordul țării consideră că integrarea europeană va oferi Republicii Moldova mai multă siguranță în toate domeniile întrucât aproape toate statele membre UE fac parte și din Alianța Nord Atlantică. Sunt totuși și dintre cei care cred că integrarea în Uniunea Europeană nu are cum îmbunătăți securitatea Republicii Moldova.
Aprofundarea relațiilor dintre Republica Moldova și Alianța Nord Atlantică depinde doar de Chișinău, afirmă, la Radio Chișinău, analistul politic Ion Tăbîrță, comentând întrevederea de la Bruxelles a ministrului de externe Nicu Popescu cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. NATO este singura garanție a păcii pe continentul european, iar în contextul războiului rus din regiune, în societatea din Republica Moldova trebuie să existe o discuție despre rolul Alianței Nord Atlantice, crede analistul.
Republica Moldova va avea una dintre cele mai mici creșteri economice din regiune, în 2023, titrează mold-street.com citând Banca Mondială. Prognoza privind creșterea PIB-ului a fost îmbunătățită cu 0,2 p.p., dar Banca Mondială își menține prognoza de creștere economică la 4,2%. Va fi printre cele mai mici creșteri economice din regiunea Europa și Asia Centrală, se precizează în articol. Totuși prognoza Băncii Mondiale este mai optimistă decât cea a BERD care a estimat o scădere de 1,3% a economiei Republicii Moldova. Potrivit Băncii Mondiale, inflația din două cifre va continua și în 2023, scăzând lent spre ținta de 5% a Băncii Naționale (BNM) anul viitor. Totodată experții estimează că poziția externă a Republicii Moldova se va înrăutăți, pe fundalul creșterii generale a prețurilor de import și intrărilor limitate de capital din cauza incertitudinii sporite.
Ce salarii primesc gunoierii din capitală? aflăm de pe agora.md care publică un interviu video cu șeful întreprinderii Regia Autosalubritate, Igor Gîrlea. Deși munca lor este deseori însoțită de stereotipuri sociale, persoanele care muncesc în cadrul Regiei au salarii decente, dar întreprinderea are în continuare nevoie de forță de muncă. Igor Gîrlea spune că salariul mediu la întreprindere este de 19.000 de lei. Datele Biroul Național de Statistică arată că, în primul trimestru al acestui an, salariul mediu pe economie a fost de aproximativ 11.500 de lei, în creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Încheiem revista presei cu un subiect de mediu. TV8.md relatează că Lacul Beleu riscă să dispară înghițit de nămol. Dacă acum te fascinează cu frumusețea sa, în verile secetoase acesta se transformă într-o băltoacă, în mijlocul unui teren arid. Lacul, care face parte din rezervația științifică Prutul de Jos, seacă de la un an la altul. Reprezentanții ariei protejate încearcă din răsputeri să caute soluții, dar deocamdată fără succes. „Am început să batem alarma încă de anul trecut... S-a făcut un plan de acțiuni, urmează să se găsească soluții”, menționează șefa secției Științe, Rezervația Prutul de Jos, Viorica Paladi.
