Revista presei internaționale: Ecourile loviturii de stat eșuate în Rusia
În presa internațională regăsim ecouri ale loviturii de stat eșuate în Rusia, efectele acesteia asupra contraofensivei Kievului pe front, dar și îndoieli cu privire la planul Bruxelles-ului de a transfera o parte din banii Băncii Centrale a Federației Ruse pentru restaurarea Ucrainei. Detalii aflăm din revista presei internaționale pregătită de Mariana Colun.
Presa internațională continuă să analizeze mizele insurecției militare eșuate organizate de Evgheni Prigojin.
În fața revoltei eșuate, un Putin umilit poate fi în stare de orice. „Ar trebui să ne facem griji pentru ce va face în continuare.
Liderul rus poate să-și reia și mai aprig atacul asupra Ucrainei și să impună represii la Moscova cu și mai mare intensitate”, apreciază The Guardian.
„Putin a pierdut pentru că a arătat cât de slab este sistemul său, că poate fi contestat atât de ușor. Prigojin a provocat, a atacat, a fost atât de îndrăzneț și apoi s-a retras, arătând ca un învins. Doar Lukașenko a câștigat puncte”. Este opinia lui Pavel Slunkin, fost diplomat și analist belarus la Consiliul European pentru Relații Externe, exprimată într-un comentariu pentru New York Times. Și editorialiștii El Pais analizează din diferite unghiuri evenimentele din Rusia. Pentru unii, aceasta nu a fost ultima confruntare dintre Putin și Prigojin, alții se întreabă dacă lovitura de stat eșuată este un act izolat al unui pucist sfidător sau acesta are susținerea unei părți din elite. „Politica în Rusia se face prin șantaj, folosind arme și rachete. Totul este fals, chiar înainte ca știrile false să fi fost inventate”, titrează cotidianul spaniol.
Tentativa de lovitură de stat lansată de mercenarii Wagner a arătat Chinei cât de fragilă este guvernarea lui Putin, titrează ziarul german Die Welt. „Pentru președintele Xi, căderea partenerului său apropiat de la Kremlin ar fi un coșmar, o Rusie fără lider ar fi un dezastru, însă speranțele Occidentului că Beijingul ar putea acum să renunțe la Putin sunt premature”, menționează jurnaliștii de la Berlin.
Euronews analizează care au fost efectele tentativei de lovitură de stat în Rusia asupra poziției armatei ruse de-a lungul liniei frontului în estul Ucrainei, și dacă aceste evenimente ar putea impulsiona intensificarea contraofensivei Kievului.
Și Le Monde a consultat mai mulți experți încercând să afle dacă poate retragerea totală de pe front a Grupului Wagner să schimbe cursul războiului din Ucraina.
Financial Times scrie că Germania și alte țări UE își exprimă îndoielile cu privire la planul Bruxelles-ului de a transfera o parte din banii Băncii Centrale a Federației Ruse pentru restaurarea Ucrainei, indicând riscuri juridice. Într-un comentariu pentru cotidianul financiar, un oficial de la Ministerul german de Externe a declarat că Moscova va trebui să plătească pentru pagubele cauzate Ucrainei, iar Berlinul „face tot posibilul în limitele legii” pentru a găsi și îngheța activele rușilor și companiilor sancționate, dar ideea de utilizare a acestor fonduri pentru a restabili Ucraina a cauzat „probleme financiare și juridice complexe”. Un alt oficial german a declarat în interviul acordat publicației că ideea de a transfera bunurile rusești înghețate la Kiev „deschide cutia Pandorei”, deoarece creează un precedent pentru alte cereri, în special pentru cererile Poloniei de reparații germane pentru daunele din cel de-al Doilea Război Mondial.
Presa din România se întreabă dacă reducerea prețurilor la alimentele de bază, anunțată de premierul Marcel Ciolacu, este o idee bună sau un instrument cu două tăișuri. PressOne a stat de vorbă cu doi economiști români – reprezentanți ai unor școli diferite de gândire economică – pentru a face o imagine cât mai clară asupra argumentelor pro și contra.
