Revista presei: Efectele instabilității din Rusia asupra Republicii Moldova
Efectele instabilității din Rusia asupra Republicii Moldova, dependența aproape totală a partidelor politice de alocațiile din bugetul de stat și protestul suspendat al agricultorilor sunt câteva subiecte din presa națională, pe care le trece în revistă de Alla Ceapai.
Europa Liberă a întrebat deputați din parlamentul de la Chișinău dacă instabilitatea din Rusia ar putea să afecteze Republica Moldova. Păreri lor sunt împărțite, în funcție de partidele din care provin. Deputați din partidul aflat la guvernare, Acțiune și Solidaritate, împărtășesc ideea că mișcările de pe scena politică din Rusia arată că regimul lui Putin slăbește, însă efecte concrete asupra Republicii Moldova s-ar putea resimți doar după ce se va schimba situația pe câmpul de luptă în Ucraina. Pe de altă parte, unii deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor se arată siguri că ceea ce se întâmplă pe scena politică a Federației Ruse nu va afecta în niciun fel Republica Moldova, pentru că „acestea sunt treburile interne ale Federației Ruse”.
Editorialistul portalului nordnews.md, Anatol Moraru, observă că o parte însemnată de cetățeni ai Republicii Moldova optează pentru neutralitatea țării, considerând, cu foarte multă naivitate, că acest statut ne-ar putea proteja de o eventuală agresiune a armatei ruse. Nici evenimentele de ultimă oră din Rusia - puciul mercenarilor lui Prigojin, numită până acum și armata privată a lui Putin - nu ar trebui să insufle prea mult optimism celor care mai cred că virginitatea noastră militară ne-ar salva de agresorul de la răsărit, întrucât Rusia poate deveni un teatru al unui sângeros război civil. Să urmăm cât mai rapid posibil exemplul fostelor republici sovietice de pe malurile Mării Baltice, care au ajuns sub umbrela NATO și se simt în siguranță.
Agricultorii suspendă protestele, dar spun că nu sunt mulțumiți de ce le-a oferit Guvernul și înaintează autorităților un nou ultimatum, titrează ziarulnational.md. Fermierii și-au retras tractoarele din scuarul Guvernului, pentru a reveni pe câmpuri, dar spun că cele 200 de milioane de lei și 4 mii de tone de motorină, promise de Guvern, este foarte puțin. Forța Fermierilor avertizează că își va relua protestul, dacă, până la 1 august, Executivul nu va identifica 3 mii de lei per hectar de prima grupă, nu va distribui motorină din România și nu va aplica moratoriu pentru plata dobânzilor și penalităților la creditori.
Partidele politice sunt dependente aproape în totalitate de alocațiile de la bugetul de stat, titrează agora.md cu referi la un raport publicat de Promo-LEX. Ponderea alocațiilor de la bugetul de stat, în creștere constantă în ultimii trei ani, a atins, în 2022, o cota alarmantă de 82% din totalul veniturilor raportate de partidele politice. Această creștere continuă și constantă a dependenței financiare a partidelor de alocațiile din buget este o tendință îngrijorătoare, care denotă că majoritatea formațiunilor politice nu par să depună eforturi suficiente și organizate pentru atragerea susținerii financiare din partea cetățenilor, constată Mariana Focșa, analista Asociației. Raportul mai constată că aproape o treime din cheltuielile efectuate de partide nu au fost raportate.
Jurnaliștii de la newsmaker.md analizează șansele noului proiect politic lansat de fugarul Ilan Șor cu analiștii politici Victor Ciobanu și Anatol Țăranu. Potrivit lor, Șor încearcă să păstreze un brand politic promovat și recunoscut și să-și mențină numele pe scena politică. În așa mod Șor a încercat să sublinieze o anumită continuitate a forțelor pe care le conduce, crede Ciobanu. Nu e lipsit de sens să păstreze același brand în care s-a investit mult și care aducea niște dividende, afirmă Țăranu. Cei doi comentatori se arată sceptici vizavi de perspectiva blocului politic Ș.O.R. și mai ales de transformarea și înregistrarea acestuia în unul electoral. Victor Ciobanu subliniază, în context, două aspecte: evoluția dosarele penale pentru finanțarea ilegală în care sunt vizați fruntașii fostului partid Șor și nevoia blocării surselor de finanțare.
Jurnaliștii portalului nokta.md de la Comrat au încerca să afle cât a costat recepția organizată recent de Irina Vlah cu ocazia încheierii mandatului de Guvernator al autonomiei găgăuze. Doar chiria sălii unde a avut loc evenimentul costă 4 mii de euro sau 78 de mii de lei și nu include partea tehnică, adică echipamentul de acustică și sistemul de iluminare. Această sumă ar fi fost suficientă pentru amenajarea unui teren de joacă pentru copii, de exemplu, scriu jurnaliștii și precizează că nu au reușit să afle detalii despre alte costuri, inclusiv cele pentru alimentație. Secretarul de presă al bașcanului în exercițiu a refuzat să spună dacă pentru organizarea evenimentului au fost cheltuiți bani din bugetul autonomiei.
Europa Liberă publică un articol despre turismul medical în Republica Moldova nevalorificat încă la potențialul maxim, deși sute de străini vin anual în țară pentru tratament dentar, fertilizare in vitro, chirurgie plastică sau servicii oftalmologice fiind atrași de prețuri cu până la 50% mai mici și de specialiști calificați. Datele Băncii Naționale arată că, anul trecut, turismul medical a dus țării 50 de milioane de euro, pe când turismul obișnuit - 20 de milioane de euro. Potențialul este foarte mare, dar este valorificat doar în proporție de 5% în acest moment, spune președinta Asociației de Turism Medical din Moldova, Natalia Ciobanu. Potrivit ei, e nevoie de mai multă promovarea internațională pentru a dezvolta acest domeniu.
Observatorul de Nord relatează că în cadrul Programului „Satul european”, sistemul de asigurare cu apă în satul Maiscoe, din raionul Florești, a fost modernizat. S-au construit trei kilometri de rețele de apeduct și a fost instalat un castel de apă. Sistemul furnizează apă potabilă pentru 244 de locuitori din 136 de gospodării, iar investiția totală a fost de 2,6 mln de lei, alocați de Guvern. Potrivit raportului de progres, emis de Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, prin Programul Național „Satul European” s-au finalizat cu succes 131 de proiecte, din cele 496 aprobate.
Iar ziarul Expresul publică un interviu cu Marius Gaibu, singur absolvent din raionul Ungheni care a obținut 10 pe linie la examenele de bacalaureat. El spune că această performanță, la care nu s-a așteptat, e rezultatul efortului și muncii depuse pe parcursul ultimilor ani. Examenele au fost exact cum și le-a imaginat, nici prea ușoare, dar nici foarte complicate. Tânărul spune că vrea să-și continue studiile în domeniul IT la o universitate din România, asta fiind singura sa opțiune. El nu e foarte sigur deocamdată că după absolvirea facultății ar vrea să revină în Republica Moldova precizând că aceasta este o opțiune în cazul în care va găsi o oportunitate, dar mai întâi ar vrea să învețe și să descopere secretele industriei IT la ea acasă.
