Revista presei // Reacții la investigația despre spionii de la Ambasada Rusiei la Chișinău, analiza finanțatorilor Evgheniei Guțul în alegerile pentru funcția de bașcan și impactul falsurilor Rusiei despre război
Reacții la o nouă investigație despre agenții ruși sub acoperire diplomatică la Chișinău; misiunea OSCE refuză propunerile Tiraspolului și finanțatorii campaniei pentru alegerile bașcanului Găgăuziei – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Europa Liberă informează că la o zi după ce a publicat investigația despre agenții ruși rămași la Chișinău sub acoperire diplomatică, reprezentanta ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, și-a exprimat speranța că autoritățile moldovene „nu vor lua decizii pripite”. Ea a spus că astfel de investigații sunt o dezinformare, un set de acuzații nefondate și că scopul lor este „de a pregăti terenul pentru noi acțiuni neprietenoase” ale Republicii Moldova față de Federația Rusă. Potrivit investigației, bazată pe cercetarea informațiilor dintr-o serie de baze de date oficiale din Rusia, cel puțin doi din cei 10 diplomați rămași la Ambasada Rusiei din Republica Moldova, după recentele expulzări, au legături cu Serviciul Federal de Securitate rus, FSB. Alții doi au înscriere la adrese din Moscova asociate cu direcția de spionaj a armatei ruse, GRU.
Radio Moldova i-a cerut un comentariu pe marginea acestei investigații purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chișinău, Igor Zaharov, care dă asigurări că instituțiile statului lucrează în permanență pentru a proteja Republica Moldova de interferențe externe. Acesta amintește că, de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, s-au întreprins mai mulți pași fermi pentru contracararea acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse, inclusiv a fost instituită paritatea diplomatică, în contextul suspiciunilor privind posibile acțiuni de spionaj. Analistul politic Ion Țăbîrță spune că ar fi fost naiv să credem că reducând numărul angajaților Ambasadei ruse, scăpăm în totalitate de agenții ruși. Pentru el este evident că au mai rămas printre diplomați spioni sub acoperire, însă, acest lucru este foarte complicat de demonstrat. Potrivit analistului, autoritățile ar trebui să documenteze cazul și să acționeze doar după ce vor acumula probe sigure ce ar demonstra afilierea cu FSB.
Newsmaker.md anunță că Misiunea OSCE respinge propunerile Tiraspolului la agenda unui eveniment pe care îl planifică în luna octombrie pentru experții grupurilor de lucru din Chișinău și Tiraspol. Misiunea a precizat, într-un comentariu, că după ce a primit propuneri suplimentare de la partea transnistreană, le-a consultat și a ajuns la concluzia că schimbarea agendei nu este posibilă. Tiraspolul a propus, între altele, să fie discutate amendamentele privind separatismul din legislația Republicii Moldova, pretinsele limitări ale liberei circulații și amenințări la adresa reprezentanților administrației transnistrene. În replică, Biroul pentru reintegrare spune că spre deosebire de Tiraspol, care continuă să disemineze propagandă și tehnici de confruntare constantă, Chișinăul nu aplică restricții și interdicții în calea liberei circulații în raport cu pretinși factori incomozi.
Jurnaliștii de investigație de la anticoruptie.md și cusens.md au analizat, separat, listele donatorilor candidaților în alegerile pentru funcția de bașcan al autonomiei găgăuze, publicate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.
Potrivit Anticoruptie.md, fiecare al treilea sponsor al campaniei electorale a Evgheniei Guțul, 80% din susținătorii financiari ai lui Grigorii Uzun și mai mult de jumătate din donatorii campaniei lui Victor Petrov au încălcat legislația atunci când și-au sprijinit favoriții, depășind plafonul maxim al donațiilor stabilit de lege. Mai mult de jumătate dintre primarii partidului radiat al lui Ilan Șor și-au deschis cu generozitate pungile pentru campania electorală a Evgheniei Guțul. În total, 31 de primari au contribuit cu sume între 4.000 și 40.000 de lei. În unele cazuri, donațiile au fost aproape egale cu veniturile lor pentru jumătate de an. În lista sponsorilor campaniei Evgheniei Guțul se mai regăsesc deputați ai fostei fracțiuni a Partidului Șor, care au donat între 20.000 și 40.000 de lei, precum și mulți funcționari publici din diferite instituții de stat.
Iar reporterii portalului cusens.md au descoperit donatorii de fațadă ai campaniei, discutând cu zeci de oameni, unii dintre care nici nu locuiesc în autonomia găgăuză, și care se regăsesc în lista sponsorilor unor candidați, dar spun că habar nu au că au donat vreun leu. Alții susțin că au făcut donații, doar că în alte scopuri, nicidecum pentru alegerile din autonomie. Candidatul care a beneficiat din plin de acești bani este Evghenia Guțul pentru care au donat peste 200 de persoane din diferite regiuni ale țării. Aproape jumătate sunt din raionul Orhei. Iar din Găgăuzia, unde au avut loc, de fapt, alegerile, au donat doar 19 persoane. În total, Evghenia Guțul a reușit să adune din donații 2,4 milioane de lei, bani cheltuiți pentru a-și face publicitate electorală și să fie aleasă, într-un final, bașcan al regiunii autonome Găgăuzia.
Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, notează că auditul care pune sub semnul întrebării datoriile pretinse de „Gazprom” de la „Moldovagaz” nu e singura „supărare” pe care Chișinăul i-a provocat-o gigantului furnizor de gaze rus în aceste zile. Nu mai puțin dureros pentru orgoliul monopolist este faptul că s-a văzut nevoit să cedeze serviciile de transportare a gazelor către consumatorii din Republica Moldova unui operator local – „Vestmoldtransgaz”, deținut de compania de peste Prut „Transgaz” și de BERD. Monopolul „Gazprom”-ului a fost spart. Acest eveniment are o mare semnificație nu numai economică sau comercială, ci și geopolitică. Moscova și-a pierdut încă o pârghie de șantaj asupra Republicii Moldova. Iar faptul că o companie rusească e înlocuită de una românească și europeană, într-un teritoriu pe care Moscova îl include în perimetrul „lumii ruse”, e o veste deloc plăcută pentru Putin.
Realitatea.md rezumă o analiză sociologică a expertei Tatiana Cojocari de la comunitatea WatchDog.md care constată că în Republica Moldova, Rusia se simte încă „acasă”. După invazia rusă în Ucraina, a scăzut încrederea publicului în televiziunile rusești retransmise în Republica Moldova și ale celor de limbă rusă. În același timp, a crescut ușor nivelul de încredere în televiziunile din România și UE. În pofida acestor tendințe și în ciuda eforturilor de reglementare a spațiului audiovizual falsurile și narativele Rusiei despre război continuă să găsească teren fertil în Republica Moldova. Iar în lipsa unor alternative integre de informare, grupurile cele mai expuse la propaganda rusă rămân marginalizate și au tendința să se radicalizeze pe rețelele de socializare.
Redactorul șef al Observatorului de Nord din Soroca, Victor Cobăsneanu, comentează într-un editorial, datele recentului Barometru al opiniei publice și notează că se bucură că duminica aceasta nu vom avea alegeri prezidențiale sau parlamentare. În timp ce Maia Sandu stă bine în sondaj, actuala majoritate parlamentară are suficiente motive de a-și face griji și de a căuta soluții pentru a trece pragul electoral, deoarece despre o majoritate ca acum nu mai poate fi vorba. Nu de alta, dar doritori de a le sufla în ceafă sunt destui, iar unii dintre ei au posibilități reale de a-și mări scorul, în următoarea perioadă, notează jurnalistul. Ce s-ar putea face pentru ca tendințele negative, care sunt ușor sesizabile să fie stopate? Răspunsul este pe cât de simplu, pe atât de complex — în timpul rămas până la scrutinele decisive să fie remontate greșelile care au fost comise și să fie construite niște poduri durabile, între forțele politice sănătoase, fără interese egoiste și principii păguboase.
