Revista presei: Reținerea deputaților Irina Lozovan și Alexandr Nesterovshi; Scandalul numirii unui membru CSM
Reținerea deputaților Irina Lozovan și Alexandr Nesterovshi, lipsiți de imunitatea parlamentară și scandalul numirii unui membru CSM – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Moldova 1 informează despre reținerea pentru 72 de ore a deputaților Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, care au fost lipsiți de imunitate parlamentară și pe care procurorii anticorupție îi acuză de acceptarea finanțării ilegale din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă. Sursa citată rezumă și declarațiile șefii procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care a explicat cum au fost implicați cei doi deputați în schema fugarului Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”, care imediat după dizolvarea partidului său, a început să susțină financiar, prin gruparea sa criminală, alte formațiuni politice vechi sau noi create, cu scopul de a avea mai mulți candidați la alegerile locale, și eventual, să câștige și mandate la parlamentare. Cei doi deputați erau implicați în schema finanțării ilegale a formațiunii „Renaștere”, la care au aderat, după ce au părăsit PSRM. Dragalin susține că procurorii au acumulat probe care demonstrează vinovăția celor doi: interceptări telefonice, documente, declarații făcute de martori, dar și înregistrări video.
Ziarul de Gardă scrie despre implicarea în campania electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru alegerile parlamentare anticipate din 2021 a familiei noului membru al CSM, Iulian Muntean, care a susținut evaluarea integrității și a fost numit în funcție de Parlament, deși are statut de învinuit într-un dosar de corupție din 2018. Soția avocatului Iulian Muntean, Neli Muntean, este membră a PAS din septembrie 2021. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare Adriana Vlas. Ea a precizat că Iulian Muntean nu a fost anterior membru al partidului, deși a împărțit și el materiale electorale din partea PAS. Comisia juridică a Legislativului a anunțat pentru luni, 25 septembrie, audieri parlamentare pe marginea informației privind dosarul penal în care ar fi implicat membrul CSM, recent numit.
Unimedia.info rezumă comunicatul Procuraturii Anticorupție care a precizat că nu a fost interpelată de Comisia Pre-vetting, așa cum a făcut în toate celelalte cazuri, să ofere informații despre candidatul la CSM, Iulian Muntean. Furnizarea din oficiu de către Procuratura Anticorupție a unei astfel de informații fără o bază legală, vine în contradicție cu principiul prezumpției de nevinovăției, susține instituția, care mai precizează că Procuratura Anticorupție nu are dreptul și nici obligația să acumuleze informații și să sesizeze, din oficiu, Comisia de Pre-vetting, referitor la candidații supuși evaluării. De cealaltă parte, Comisia pre-vetting susține că nu a fost informată despre investigații sau proceduri penale în care ar fi fost vizat Iulian Muntean și spune că nimic nu împiedica Procuratura Anticorupție sau alte instituții publice și persoane fizice să informeze Comisia în timpul procesului de evaluare cu privire la procedurile în curs în care ar fi fost implicat candidatul.
TV8 îl citează pe membrul CSM, Ion Guzun, spunând că scandalul care planează în jurul lui Iulian Muntean denotă anumite breșe în procesul de Pre-Vetting și de selecție. Această situație afectează foarte mult credibilitatea CSM, nu și legalitatea instituției, spune el. „Parlamentul urmează să-l revoce, dacă se constată anumite circumstanțe care i-ar fi viciat hotărârea sau dumnealui să-și depună mandatul. Sunt chestiuni care nu țin de competența CSM și a membrilor săi. Noi vom discuta și vom vedea, pentru că asta ar putea să afecteze atât eforturile CSM din ultimul timp de a consolida sistemul judecătoresc, de a răspunde solicitărilor lor, de a veni cu hotărâri ce țin de cariera judecătorilor, de numire, promovare, inclusiv de răspunderea disciplinară”, declară Guzun.
Într-o emisiune la TVR Moldova, deputata europeană Corina Crețu a declarat că Republica Moldova este pregătită pentru inițierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și a anunțat că europarlamentarii români vor pleda pentru începerea negocierilor de aderarea, la 3 octombrie, când Parlamentul European urmează să dezbată raportul de țară și să analizeze reformele, progresele, dar și restanțele. Corina Crețu a precizat că munca intensă pe care Republica Moldova va trebui să o facă, va începe abia după deschiderea negocierilor de aderare, țara va beneficia însă și de fonduri de pre-aderare ceea ce înseamnă foarte mult.
Radio Moldova publică opinii ale experților la recenta declarație a ministrului de Externe, Nicu Popescu, cea că Republica Moldova poate adera la Uniunea Europeană fără reintegrarea teritorială a regiunii transnistrene. Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, notează că subiecte precum conflictele nerezolvate și prezența militară străină sunt aspecte luate în considerare de către țările membre. Atâta timp cât există măcar o singură părere în UE în acest sens, aderarea cu un conflict teritorial este imposibilă. Expertul politic Mihai Mogâldea subliniază că procesul de aderare la UE, care poate dura mai mulți ani, se poate desfășura chiar și în condițiile nerezolvării problemei transnistrene, dar pentru a obține un vot unanim din partea țărilor membre de a fi acceptată în Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să depună eforturi mari pentru reîntregirea țării. consilierul pe comunicare al Ministrului de Externe, Igor Zaharov, afirmă că reintegrarea pașnică a regiunii transnistrene va avea loc, fie până, fie după aderarea țării la blocul comunitar.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că Republica Moldova nu-și propune să rezilieze contractul cu Gazprom, deși concernul rus nu-și onorează obligațiile contractuale și nu furnizează volumele necesare de gaz, dar admite că Gazprom ar putea în mod unilateral rezilia contractul, având acest drept juridic. Dacă Gazprom nu va mai furniza gaze regiunii transnistrene, Chișinăul va trebui să gestioneze două crize concomitent - prețuri majorate la energie electrică și o posibilă criză umanitară în stânga Nistrului. Ministrul a precizat că contractul cu Gazprom asigură un preț mai mic la energia electrică procurată pentru malul drept de la Centrala de la Cuciurgan și menține o stabilitate socială în regiunea transnistreană care depinde de banii pe care îi primește pentru energia electrică. „Noi vrem să avem o stabilitate, o predictibilitate în relații, trebuie să pornim dialogul și să căutăm soluții pentru reglementarea politică a acestui conflict. ”, a spus Victor Parlicov.
Într-un podcast al Europei Libere, expertul în energetică și membru al Consiliului de Observatori al S.A. „Moldovagaz”, Sergiu Tofilat, constată că acordul cu Gazprom și-a pierdut relevanța pentru Republica Moldova, acesta rămânând important doar „pentru a face posibilă supraviețuirea” regiunii transnistrene. Gazpromul nu mai are forța de șantaj de odinioară în raport cu Republica Moldova. Concernul rus poate reduce volumul de gaze, pot să oprească livrarea, dar asta va afecta doar malul stâng al Nistrului și va accelera procesul de soluționare pașnică a diferendului transnistrean și de reintegrare, spune Tofilat. El pune la îndoială că Rusia va recurge la oprirea livrărilor de gaze către regiunea separatistă estică. Expertul infirmă recenta declarație a liderului transnistrean Vadim Krasnoselski precum că regiunea poate beneficia de gaze ruse ocolind Ucraina, în contextul în care Kievul ar putea opri tranzitul de gaze ruse în 2025. Acest lucru este imposibil, spune Tofilat.
Nordnews.md din Bălți publică explicația președintei Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale Bălți nr. 2, Svetlana Colesnic, la refuzat înregistrării în calitate de concurent electoral a Marinei Tauber. „La baza deciziei este Codul Electoral, legea Republicii Moldova și Hotărârea Curții Constituționale. Dumneaei este deputată în Parlamentul Republicii Moldova și partidul este interzis, așa că nu poate să participe la funcții elective a unui organ. Noi trăim într-un stat democrat și noi respectăm drepturile cetățenilor și în cerere i-am scris că are dreptul să conteste decizia dată în decurs de 30 de zile”, explică funcționara electorală. Ea a mai precizat că Tauber a fost anunțată, conform procedurii și legii, să se prezinte pentru a-i fi înmânată rezultatul examinării cererii, dar aceasta nu a venit. Părerile bălțenilor sunt împărțite. În timp ce unii spun că decizia este una corectă, alți o consideră ilegală.
