Revista presei: Draft-ul declarației Consiliului European; Discursul președintelui Radei Supreme a Ucrainei în Parlamentul de la Chișinău
Draft-ul declarației Consiliului European, discursul președintelui Radei Supreme a Ucrainei în Parlamentul de la Chișinău și Rusia somată să-și retragă trupele ilegale din Republica Moldova – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Europa Liberă scrie că a văzut proiectul declarației pe care liderii UE urmează să o adopte la summit-ul Consiliului European din 14-15 decembrie. Documentul cuprinde multe laude pentru Republica Moldova, care face progrese „substanțiale” în ciuda amenințării „hibride” rusești, dar și o rară critică a celor 27 de membri la adresa autorităților moldovene, pentru restricțiile aplicate la alegerile locale. Proiectul declarației face trimitere la constatările preliminare ale misiunii de observare OSCE/ODIHR a alegerilor locale din 5 noiembrie și notează că au fost observate impacturi negative asupra procesului electoral, atât datorate interferenței străine, cât și măsurilor restrictive, impuse din cauza îngrijorărilor de securitate națională. În vederea viitoarelor alegeri prezidențiale și parlamentare, Consiliul face apel la Republica Moldova să asigure că măsurile de contracarare a interferențelor maligne sunt în linie cu standardele internaționale. Proiectul declarației Consiliului European nu cuprinde decizia asupra începerii negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina. Această decizie fiind lăsată pentru ultimele zile înainte de summit.
Într-o emisiune la Jurnal TV expertul în securitate, Alexandru Flenchea, fost vicepremier al Reintegrării, subliniază că decizia Consiliului European va fi una pur politică, scenarii sunt mai multe, iar unul din ele e că decizia ar putea fi amânată până după alegerile Parlamentului European, până când se formează o nouă Comisie și se alege un nou șef al diplomației UE. Probabil va fi cea mai dificilă deciziei a Consiliului privind inițierea negocierilor de aderare, pentru că e vorba de Ucraina. Iar întrebarea care mai rămâne deschisă este dacă Republica Moldova și Ucraina vor fi abordate la pachet sau ca două dosare separate, precizează Alexandru Flenchea.
ProTV Chișinău informează că în ajunul summit-ului Consiliului European, ministrul de Externe, Nicu Popescu, a discutat cu mai mulți omologi din țările europene despre aderarea Republicii Moldova, în marja reuniunii ministeriale a OSCE. În cadrul aceleași reuniuni, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, dur criticat și boicotat, a lansat noi amenințări, spunând că Republica Moldova devine „următoarea victimă” în „războiul hibrid al Occidentului împotriva Rusiei”. În replică, diplomația moldoveană a venit cu un mesaj tranșant spunând că Republica Moldova merge, ireversibil, pe calea europeană, iar astăzi, mai mult ca niciodată, insistă pe retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul său.
TV8 informează că după ce a boicotat discursul președintelui Radei Supreme a Ucrainei în Parlamentul de la Chișinău, fracțiunea comuniștilor și socialiștilor a venit cu o reacție în care spune că „condamnă categoric declarațiile reprezentanților unor țări străine pe tema situației politice interne din țara noastră”, cere oaspeților țării să respecte independența, suveranitatea și neutralitatea Republicii Moldova și în care „se pronunță categoric împotriva tentativelor conducerii țării și a reprezentanților unor țări străine de a implica Republica Moldova într-un conflict militar pe teritoriul Ucrainei”. În discursul său ținut la tribuna Parlamentului de la Chișinău, președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, a mulțumit autorităților Republicii Moldova și poporului moldovean pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul invaziei Rusiei și până în prezent, și-a exprimat speranța că Ucraina și Republica Moldova vor deveni curând parte a Uniunii Europene și le-a dorit deputaților moldoveni să reușească să asigure integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova.
Moldova 1 relatează că ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a reiterat în Parlament, unde a fost audiat la inițiativa opoziției, că moratoriul pentru achitarea dobânzilor la credite, solicitat de agricultori, nu va fi introdus, deoarece acest lucru nu este permis de lege. Totuși, Bolea a menționat că urmează să discute cu băncile care acordă împrumuturi fermierilor pentru a vedea numărul beneficiarilor: câți nu au putut să plătească dobânzile și de când au început aceste dificultăți. Potrivit ministrului, urmează să fie definitivate listele fermierilor afectați de crize, după care va fi analizat fiecare caz în parte și vor fi găsite soluții, Guvernul urmând să identifice resursele necesare. De partea cealaltă, fermierii spun că, în următoarele două zile, așteaptă răspunsuri concrete de la autorități, în caz contrar, de luni vor relua protestele.
Ipn.md îl citează pe expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Stanislav Ghilețchi, spunând că europenizarea trebuie să înceapă de la nivel local, iar administrația publică locală trebuie să aibă atât atribuții necesare, cât și competențe pentru a putea pune umărul la acest proces de europenizare, dacă se dorește o transformare veritabilă. Numai că, observă expertul, nu există deocamdată la nivel de țară un plan clar și înțeles, inclusiv la nivel local, despre cum obiectivul de aderare europeană poate fi atins și ce rol au autoritățile locale în acest proces și cum pot fi implicate mai activ în refore. Europenizarea, dacă vrea să devină ireversibilă, noi trebuie să o transferăm la nivel local. Dar la nivel local acest lucru înseamnă mai mult dezvoltare economică, descentralizare, decât simpla alinierea la legislația comunitară, explică expertul.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, deputatul român, Daniel Gheorghe, co-președinte al Comisiei comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, admite că, în decembrie, Consiliul European va decide deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, spunând că există înțelegerea cât de important este acest lucru, nu doar pentru Republica Moldova, nu doar pentru cei din spațiul de cultură și civilizație românească, ci pentru întreaga Europa. Nimeni în Europa nu-și dorește ca Republica Moldova să fie lăsată într-o zonă gri și să devină o minge de ping-pong între est și vest. Cred cu tărie că este nevoie acum de asumare europeană, pentru că Republica Moldova nu poate fi lăsată în afara spațiului european, în bătaia viscolului siberian. Cred cu tărie că se va lua o decizie cu o mare componentă de înțelepciune și la fel cum am văzut, autoritățile parlamentare, guvernamentale, cât de ancorate sunt în acest proiect european și care sunt eforturile pe care le depun. Cetățenii Republicii Moldova merită pe deplin să primească această mână întinsă din partea comunității europene.
Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, notează că, după alegerile local, „stânga” pregătește demiterea guvernării PAS și revenirea la putere. Și miza ei nu sunt atât prezidențialele, cât provocarea alegerilor parlamentare anticipate, știind bine că PAS nu are nicio șansă să repete rezultatul electoral din 2022 și puțin probabil să ajungă la vreo eventuală alianță postelectorală cu cineva. O soluție ar fi crearea unei alianțe pre-electorale extinse pe „dreapta”, dar PAS nu e partidul alianțelor, notează comentatorul. El reține câteva lecții ale localelor care ar putea fi valabile pentru prezidențiale. Potrivit lui, dreapta trebuie să evite eșecul pe care l-a avut la alegerile locale. Iar pentru asta, alegerile trebuie pregătite din timp. PAS trebuie să-și revadă relația cu partidele pro-naționale și pro-europene, să iasă din izolare și să accepte cooperarea dacă vrea o altă „notă la purtare” decât cea la alegerile locale. PAS trebuie să-și adapteze programul de guvernare la realități și la necesități, dacă vrea să nu rateze testul la alegerile prezidențiale.
Într-un editorial pentru newsmaker.md, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, și Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Daniela Gasparikova, explică pașii pe care trebuie să-i parcurgă Republica Moldova în lupta cu schimbările climatice, pentru a se alinia la agenda Uniunii Europene privind clima. Autori subliniază că Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile țări europene la schimbările climatice, iar succesul eforturilor de asigurare a rezilienței la schimbările climatice va depinde de progresul în implementarea reformelor fundamentale pe parcursul de aderare la UE. Este vorba despre reformele care țin de supremația legii, pentru a asigura condiții echitabile pentru toți cetățenii și mediul de afaceri în adoptarea acțiunilor climatice. De asemenea, reformele în sectorul justiției sunt esențiale pentru a permite soluționarea eficientă a plângerilor care vizează inclusiv problemele de mediu, precum și avansarea eforturilor pe dimensiunea de combatere a corupției, pentru a evita risipirea resurselor financiare publice, care ar putea fi utilizate pentru o gestionare mai eficientă a impactului schimbărilor climatice.
Într-o analiză pe ipn.md, istoricul și analistul politic, Anatol Țăranu, reține că în noiembrie 2023 s-au împlinit 20 de ani de la căderea așa-numitul Memorandum Kozak, un plan de soluționare a conflictului transnistrean prin crearea unei federații asimetrice pe teritoriul Republicii Moldova, pe care Moscova nu o dată a încercat să-l revitalizeze. Însă odată dejucat încă 20 de ani în urmă, planul federalizării-subjugării Republicii Moldova de către Moscova revanșei imperialiste, are puține șanse de realizare. În schimb, orice tentativă din partea politicienilor moldoveni de a marșa pe ideea federalizării ca soluție pentru conflictul secesionist, cu siguranță denotă implicarea într-un proiect de trădare a interesului național. Este important ca acest adevăr să fie conștientizat de fiecare cetățean al Republicii Moldova, această conștiință fiind pavăza cea mai sigură în calea revanșei imperialiste.
