UPDATE Secțiile de votare din regiunea transnistreană au fost închise. Aproximativ 46 de mii de oameni au votat
UPDATE Prezența la vot la alegerile prezidențiale rusești din stânga Nistrului a fost de 46.179 de alegători, potrivit presei din regiune.La Tiraspol, la secțiile de votare au fost înscrise 24.341 de persoane, la Bender - 10.959, la Grigoriopol - 4.971, la Rîbnița – 5.908. Toate secțiile de votare au fost închise.
UPDATE Până la ora 18:00 au votat aproape 36 de mii de cetățeni din stânga Nistrului.
UPDATE Până la ora 14:00, 21.372 de alegători din stânga Nistrului au votat la alegerile prezidențiale din Rusia. În special, 10.586 de persoane au votat la secțiile de votare din Tiraspol, 5.265 la Bender, 2.754 la Grigoriopol și 2.767 la Rîbnița.
Știrea inițială În regiunea transnistreană a Republicii Moldova se desfășoară astăzi scrutinul pentru alegerea președintelui Federației Ruse. Potrivit presei din stânga Nistrului, au fost deschise șase secții de votare. Acestea au fost deschise la ora 8:00 și se vor închide la ora 20:00. Acest lucru se întâmplă fără acordul autorităților constituționale, care au permis să fie deschisă doar o singură secție de votare pe teritoriul Republicii Moldova, la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău. Refuzul autorităților ruse de a se conforma cu poziția Chișinăului a fost catalogat drept inacceptabil de autorități.
Potrivit unui raport al Promo-LEX, decizia de a deschide secții de votare pe teritoriul regiunii transnistrene, în pofida protestului autorităților moldovenești, completează registrul larg de abuzuri comise de Federația Rusă în raport cu integritatea, suveranitatea și inviolabilitatea teritoriului Republicii Moldova.
„Autoritățile Federației Ruse justifică organizarea alegerilor prezidențiale rusești în teritoriul necontrolat al Republicii Moldova printr-o retorică manipulatoare și cinică. În termeni specifici, organizarea alegerilor prezidențiale ruse în regiunea transnistreană este mascată sub eticheta „apărării drepturilor și intereselor” celor 250.000 de cetățeni ruși din regiunea transnistreană, inclusiv dreptul la vot”, precizează Promo-LEX.
Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe
În legătură cu decizia Ambasadei Federației Ruse a deschide secții de votare în regiunea transnistreană, Ministerul de Externe de la Chișinău, l-a convocat pe ambasadorul Oleg Vasnețov. Acestuia i-a fost comunicată poziția MAE, care dezaprobă deschiderea secțiilor de votare ale Federației Ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. La rândul său, Vasnețov, a declarat pentru presă că poziția Chișinăului este „nefondată” și că drepturile cetățenilor ruși din Republica Moldova trebuie respectate.
Premierul Dorin Recean a declarat că statul nu va admite încălcări pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale.
„Toată lumea trebuie să respecte statul Republica Moldova și prin aceasta cetățenii Republicii Moldova”, a spus el.
De notat că, la alegerile prezidențiale din Federația Rusă din 2018, atunci când puterea de la Chișinău o deținea Partidul Democrat, iar președinte al țării era Igor Dodon, în total, în țara noastră, au fost deschise 27 de secții de votare, dintre care 24 în stânga Nistrului. Potrivit Promo-LEX, în pofida numărului mare de secții, prezența la vot a fost mică. Astfel, în 2008, din cei 250 de mii de persoane cu cetățenie rusă din regiunea transnistreană au participat la scrutinul prezidențial doar peste 46 de mii, în 2012 - 50 de mii, iar în 2018 au votat peste 70 de mii de cetățeni.
CONTEXT
Alegerile prezidențiale ale Federației Ruse se desfășoară pe parcursul a trei zile - între 15 și 17 martie 2024. În decembrie, anul trecut Comisia Electorală Centrală de la Moscova a adoptat o rezoluție privind organizarea acestui scrutin și în teritoriile ocupate temporar din Ucraina. Observatorii politici spun că alegerile din Rusia au foarte puțin de-a face cu alegerile democratice. Iar, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (ODIHR) a criticat în ianuarie decizia Rusiei de a nu invita observatori OSCE la alegeri.
Potrivit unui sondaj, realizat de o companie afiliată Kremlinului arată că președintele rus Vladimir Putin ar putea obține 82%, în timp ce trei candidați rivali, care fie îl susțin deschis pe Putin, fie urmează linia Kremlinului, sunt văzuți ca neavând șanse, cu între 5% și 6%, conform sondajului.
Comisia Electorală Centrală a Moscovei nu a autorizat nici un candidat de opoziție să candideze la alegerile curente. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că rezultatele alegerilor prezidențiale din Rusia nu vor fi recunoscute de către Uniunea Europeană. Iar, președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat ironic pe Vladimir Putin pentru previzibila victorie pe care urmează să o obțină la alegerile prezidențiale din Rusia.
„Aș dori să îl felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa covârșitoare la alegerile care încep astăzi. Nicio opoziție. Nicio libertate. Nicio alegere”, a declarat președintele Consiliului European, într-o postare pe rețelele sociale.
Vladimir Putin este președinte de mai mult timp decât orice alt conducător rus de la Iosif Stalin încoace, depășind inclusiv mandatul de 18 ani al liderului sovietic Leonid Brejnev, care a fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982, scrie Radio Europa Liberă.
Prelungirea șederii lui Putin în funcția de președinte al Rusiei a fost posibilă după amendamentele aduse Constituției în 2008 și 2020, care îi permit să rămână în funcție până în 2036.
