Parcursul European al Estoniei și lecții de urmat pentru Republica Moldova
Săptămâna aceasta, la radio Moldova, vorbim despre experiența Estoniei, care, de aproape 20 de ani, se află în cadrul UE. O echipa de jurnaliști din Republica Moldova ne-am aflat în Estonia pentru a ne convinge cum a evoluat această țară baltică și cum ne-ar putea ajuta experiența estonienilor.
Estonia a aderat la Uniunea Europeană în cadrul lărgirii de la 1 mai 2004, cea mai mare lărgire a comunității, atât ca populație, cât și ca teritoriu. Țara a îmbrățișat reformele pieței libere, progresele au continuat, alimentate de investițiile străine.
Astăzi, Estonia, este singura țară din lume în care 99% dintre serviciile publice sunt digitalizate. Ședințele de guvern se desfășoară electronic din anul 2000. Din 2005, cetățenii au posibilitatea de a vota pe Internet. Plata taxelor se realizează complet electronic, în câteva minute, rapoartele școlare și registrul funciar exista doar în acest electronic. Dosarele medicale sunt disponibile pe Internet din 2008, iar rețetele din 2010. În Estonia, poți chiar să iți înregistrezi copilul electronic. Estonienii nu țin in secret succesul din spatele transformării țării lor și au creat un centru care se numește E-Estonia, unde oricine este interesat poate veni să afle toate informațiile despre cum se digitalizează un stat. Am fost și noi acolo și am aflat că primul instrument de care ai nevoie este cardul de identitate. Erika Piirmets, Digital Transformation Adviser at the e-Estonia.
„Digitalizarea nu înseamnă doar să trimiți o hârtie prin e-mail. Este un sistem integrat, la care au acces nu doar autoritățile, dar și cetățenii care pot vedea se întâmplă cu datele lor, online. Pentru ca noi vedem că și alte guverne vor să preia modelul de digitalizare al Estoniei, trebuie să vă spunem că tehnologia este importantă, dar nu este componenta de bază. Mult mai important este leadershipul, viziunea pe termen lung și înțelegerea de ce avem nevoie de tehnologie. Este o modalitate, până la urmă, de a-ți restarta viziunea de țară.
Dacă vă întrebați, cum a reușit Estonia să ajungă cel mai bogat stat baltic și una dintre cele mai dezvoltate economii din estul blocului comunitar? Aflați că și-a făcut un plan la nivel național, in anii 90 și l-a și pus în practică. Președintele Republicii Estonia, Alar Karis, crede că modelul țării sale va fi urmat și de alte state, care își doresc integrarea în UE, inclusiv Republica Moldova.
„În calitate de membru al Uniunii Europene, avem mulți prieteni. Primim, desigur, resurse de la UE. La fel, suntem membri NATO și asta ne ajută, dacă este nevoie. Dar cel mai important este că suntem uniți, mai ales în această perioadă dificilă când este război în Ucraina. Avem o politică externă comună, aceasta este și o obligație. Fiecare țară are diferențele sale, desigur, și, deși suntem în Uniunea Europeană, avem încă diferențe și trebuie să ne apărăm opiniile în fața Parlamentului European, în fața Comisiei Europene”, a declarat președintele Estoniei, Alar Karis.
Estonia a fost invitată la negocieri pentru aderare la UE în 1997. I s-a propus oficial aderarea în decembrie 2002. Un an mai târziu a avut loc referendumul de aderare la UE, în rândul cetățenilor estonieni. Deși inițial susținerea pentru aderare era relativ scăzută, în rândul populației, politicienii au reușit să convingă societatea de beneficiile integrării și la referendum opțiunea ”pro” a acumulat 66,8 %. Acest lucru este valabil și în cazul referendumului, care va fi organizat in RM, privind vectorul European. Oamenilor trebuie să li se explice beneficiile aderării, este de părere, președintele Estoniei, Alar Karis.
„Am avut referendumul nostru. Dar președintele nostru din acea perioadă a călătorit mult, a explicat importanța Uniunii Europene și oamenii au ales aderarea la Uniunea Europeană. Ne bucurăm de acest lucru. Trebuie să convingi oamenii, trebuie să aduci argumente, trebuie să oferi exemplul altor țări, inclusiv Estonia. Este o muncă continuă pentru politicieni să explice. Dacă este voință în acest sens, deja 50% este un rezultat foarte bun. Republica Moldova poate învăța de la noi, sunt o serie de lucruri. Este o călătorie lungă, cu urcușuri și coborâșuri, dar dacă simțiți că doriți să deveniți membru al Uniunii Europene, veți deveni membru al Uniunii Europene”, a specificat Alar Karis.
Cetățenii estonieni, spun că sunt mulțumiți de schimbările pe care le-a adus Uniunea Europeană în țara lor.
„Eu am votat pentru la referendum. Deoarece suntem o tara mica si alta opțiune nu am avut decât integrarea europeana. Viata s-a schimbat in bine. Si moldovenii trebuie sa știe ca nu au nimic de pierdut. Doar ca trebuie sa fiți hotărâți. In cazul tarii dv., cred, va fi mai dificil sa va integrați, deoarece aveți regiunea transnistreana, controlata de Rusia, care nu este de acord ca tara dv. sa facă parte din UE.trebuie sa acționați cu încredere. Va fi mai bine, Nu-i ideal, dar mai bine, la sigur, va fi dacă veți intra în UE.”
„NATO este o organizație mai protectoare pentru Estonia, dar și Uniunea Europeană ne sprijină. Susținerea oamenilor, noi proiecte de infrastructură, totul se face cu ajutorul Uniunii Europene. Cred că este foarte bine dacă și Republica Moldova va fi acceptată ca membru al Uniunii Europene.”
„Se trăiește mai bine. Securitatea e importantă pentru noi, UE ne-a ajutat în acest sens. Uniunea Europeană ne ajută să ne construim drumurile. Ne ajută și în domeniul educației.”
Conform datelor oficiale, în Estonia locuiesc peste 2000 de moldoveni. Câteva sute fac parte din diaspora mai veche, care au imigrat în perioada sovietică și o bună parte, veniți după anul 2000. Practic, moldovenii, care trăiesc în Estonia, activează în toate domeniile. La Tallinn l-am întâlnit și pe conaționalul nostru Anatolie Triboi, artist plastic, care a absolvit facultatea de arte plastice din Estonia în anii 1980 și, de atunci, locuiește si activează la Tallinn. A fost acasă, în RM, ultima dată, acum 10 ani, dar este la curent cu schimbările, care au survenit și susține parcursul nostru european.
„Estonienii au fost dezvoltați și pe timpurile sovietice, putem spune că Estonia era o insula a capitalismului. Nici Riga , nici Vilnius , nu erau dezvoltate la un asemenea nivel. Nu vedeai lozinci cu Înainte comunismul -era si nu era. Ma bucur că în RM, ultimul timp, au început să se întoarcă acasă membrii diasporei, aceștia au o altă viziune și un alt punct de vedere. Le sugerez oamenilor să aibă răbdare. Odată cu integrarea țării noastre în UE, schimbările vor veni și va fi mai bine.”
Estonia este unul dintre cele trei state baltice care, ca și Republica Moldova, s-a desprins de fostul imperiu sovietic, acum, mai bine de 30 de ani. Un stat mic, cu o populație de 1,4 milioane de locuitori, Estonia a urmat o altă cale decât Republica Moldova – a aderat la NATO și UE, iar acum este cel mai bogat stat baltic și are una dintre cele mai dezvoltate economii din estul blocului comunitar. În 2023, salariul mediu lunar a fost de aproape 1600 de euro, iar PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai mare dintre fostele republici ale URSS.
Autor: Veronica Scorpan
