Revista presei: Mitropolia Moldovei respinge acuzațiile că se roagă pentru „Sfânta Rusie”; Republica Moldova are o oportunitate unică să se integreze în planul de reconstrucție al Ucrainei
Presa a scris că Patriarhia Moscovei le cere tuturor preoților aflați în subordine, inclusiv celor care încă fac parte din Mitropolia Moldovei, să se roage pentru „Sfânta Rusie”, citând un act oficial. Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove a infirmat informația; R. Moldova are o oportunitate unică să se integreze în planul de reconstrucție al Ucrainei. Firmele din R. Moldova să participe la reconstrucția fizică, infrastructura statului să fie utilizată pentru transportul de materiale de construcție, combustibil și alte necesități ale Ucrainei și prin aceasta să crească economia care a avut de suferit și s-a contractat esențial după începerea războiului - sunt printre subiectele presei, reflectate în revistă de Victoria Popa.
Portalul Anticoruptie.md scrie că Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, respinge informațiile despre o presupusă cerere a Patriarhiei Moscovei de a se ruga pentru victoria Rusiei în războiul nedrept declanșat împotriva Ucrainei, după ce Portalul Deschide.md a publicat o circulară a organizației bisericești rusești, „Ordinea citirii rugăciunilor pentru Sfânta Rusie în Postul Mare”.
Reprezentanții Mitropoliei Moldovei declară că nu au primit nicio solicitare oficială din partea Patriarhiei Moscovei la acest subiect și precizează că Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove este o instituție eclezială, independentă și autonomă, care își desfășoară misiunea în conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe Universale și prevederile propriului Statut, și nu este supusă directivelor externe din partea unor factori de decizie.
Într-un interviu pentru Radio Chișinău, expertul WatchDog, Andrei Curăraru, a declarat că Republica Moldova are o oportunitate unică să se integreze în planul de reconstrucție al Ucrainei. Firmele din Republica Moldova să participe la reconstrucția fizică, infrastructura statului să fie utilizată pentru transportul de materiale de construcție, combustibil și alte necesități ale Ucrainei și prin aceasta să crească economia care a avut de suferit și s-a contractat esențial după începerea războiului. Potrivit lui Curăraru, partenerii americani văd că au un hub prin intermediul căruia Ucraina poate să obțină mai multe oportunități, inclusiv de susținere economică prin mijloace de tranzit.
Oficialii de la Chișinău au exprimat disponibilitatea Republicii Moldova de a fi parte a reconstrucției Ucrainei, prin realizarea unor proiecte de infrastructură și de logistică, dar și a celor din domeniul energetic. R. Moldova este dispusă să găzduiască companiile implicate în reconstrucția Ucrainei pentru a facilita accesul lor și investițiile ulterioare în țara vecină, potrivit aceleiași surse.
Într-o emisiune de la TVR Moldova, analistul de politică externă de la București, Mihai Isac, a spus că una din primele priorități ale relației dintre Republica Moldova și România și nu numai, dar și dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, ar trebui să fie construcția de poduri.
În opinia lui Isac, ar trebui de găsit soluția pentru a obține finanțare europeană pentru aceste proiecte și, desigur, nu numai pentru poduri, dar și pentru infrastructura rutieră necesară, deservirii acestor poduri.
Potrivit analistului, acum 100 de ani pe Prut existau 27 de poduri, iar în acest moment mai avem 9 poduri, din care șase poduri rutiere și trei feroviare. Singurul pod care s-a construit între Republica Moldova și România este cel de controale, Leova-Bumbăta, care funcționează pentru traficul de frontieră.
Mihai Isac a mai precizat că fără o infrastructură corespondentă pe teritoriul României, orice demers de a construi o infrastructură serioasă pe teritoriul R. Moldova și în partea de sud a Ucrainei nu ar ajuta, deoarece vedem că toate aceste materiale nu pot ajunge doar pe apă.
Aproximativ 1.000.000 de euro intră lunar în Republica Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, sunt vizate cel puțin patru formațiuni politice, iar banii vin din Federația Rusă prin diverse modalități. Cel mai frecvent sunt folosite persoane fizice interpuse care au dreptul să introducă în țară până la 10.000 de euro, fără să-i declare. Dar Viorel Cernăuțeanu nu exclude și utilizarea cripto valutei, a corespondenței diplomatice, dar și implicarea foștilor și actualilor angajați ai structurilor de forță în aceste scheme. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni de la TV8.
Șeful Inspectoratul General al Poliției susține că mai multe partide politice din Republica Moldova sunt suspectate de finanțare ilegală, dar la această etapă a investigațiilor nu poate divulga nume, în plus există și prezumția nevinovăției.
Tot la TV8 analiștii politici se dădeau cu părerea despre cine sunt potențialii candidați la alegerile prezidențiale.
În acest moment, miza Moscovei nu ar fi câștigarea alegerilor prezidențiale la alegerile din toamnă, ci mai degrabă pregătirea terenului pentru alegerile parlamentare din 2025. Concluzia îi aparține analistului politic Ion Tăbârță, invitat în cadrul unei emisiuni de la postul TV8.
Potrivit lui Tăbârță, la prezidențiale, candidatul favorit din partea dreptei politice este președinta Maia Sandu și nu este un candidat clar din partea stângii politice, care se caută la moment, în mod special de către Moscova. Igor Dodon nu mai este principala miză a Moscovei, crede Ion Tăbârță.
Abordând în continuare subiectul ce îl viza pe Igor Dodon, politologul Corneliu Ciurea a continuat ideea, susținând că există un scenariu ca până într-un final președintele socialiștilor să candideze totuși, făcând referire la declarația lui Dodon de săptămâna trecută, când a dat de înțeles că nu va candida la alegerile prezidențiale din toamnă și că partidul său, împreună cu alte formațiuni de opoziție sunt în căutarea unui candidat unic.
La rândul său, jurnalistul Ion Tegruță a subliniat că președinta Maia Sandu a făcut o greșeală că „a fost un președinte PAS” și nu un „arbitru în viața politică” și că asta ar putea să o coste la alegeri, fiind obligată acum să își asume „responsabilitatea guvernării”. La fel, jurnalistul a menționat și scenariul unui tur doi cu două femei: Maia Sandu și Irina Vlah.
Calvarul femeilor române victime ale comunismului este ilustrat într-o expoziție la Chișinău, informează IPN.
Portretele a 71 de femei care au fost reținute în perioada comunistă din rațiuni politice și catalogate drept „dușmance ale poporuluiˮ sunt prezentate într-o expoziție dedicată femeilor române victime ale comunismului, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Potrivit organizatorilor, expoziția aduce în vizor istoria neagră care a acoperit o jumătate, dacă nu toată Europa, în perioada regimurilor comuniste și care trebuie să fie cunoscută tinerilor generații.
Capitolul cel mai important al expoziției îl reprezintă cele 71 de portrete ale femeilor care au fost victime ale comunismului, la care se adaugă o secțiune specială denumită „Cele mai tinere deținuteˮ, în care sunt prezentate istoriile ale mai multor fetițe care au cunoscut detenția politică în perioada comunistă, pentru că s-au născut în închisoare sau au fost reținute împreună cu părinții.
România își construiește instrumente pentru a proteja cetățenii români din R.Moldova și Ucraina. Proiectul legii apărării naționale dă în premieră puteri președintelui pentru românii „aflați în pericol în afara teritoriului național”, scrie g4media.ro.
Proiectul legii apărării naționale, pus în dezbatere publică de Ministerul Apărării Naționale din România, introduce în premieră conceptul intervenției României pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național. Legile existente nu prevăd această posibilitate. Noul instrument, pus la dispoziția președintelui României, apare în contextul în care R. Moldova este sub amenințarea hibridă a Federației Ruse, iar statisticile oficiale arată că peste 600.000 de moldoveni au și cetățenia română.
Ziarul Observatorul de Nord scrie că, începând cu 1 aprilie, în Republica Moldova a fost pus în funcțiune sistemul „e-Rețeta” pentru medicamente și dispozitive medicale compensate, având ca scop să ușureze accesul pacienților la medicamente și să simplifice munca medicilor și farmaciștilor.
„e-Rețeta” vine să înlocuiască formularul existent pe suport de hârtie pentru medicamente și dispozitive medicale compensate cu formular electronic. Aceasta va fi prescrisă de medic, iar farmacistul va găsi în baza de date rețeta și va elibera produsul farmaceutic.
