Erevanul își schimbă politica externă. Occidentul a promis Armeniei, fost aliat al Rusiei, granturi și investiții de milioane de dolari
Uniunea Europeană va acorda un ajutor de 270 de milioane de euro Armeniei, altădată aliat tradițional al Rusiei și de care europenii și americanii vor să se apropie, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează Euronews. Aceste fonduri sunt destinate sprijinirii întreprinderilor, modernizării și diversificării piețelor. În plus, Ursula von der Leyen a promis noi investiții în proiecte de infrastructură, cum ar fi Cablul Electric al Mării Negre, în domeniul energiei regenerabile în Armenia și îmbunătățirea relațiilor cu Georgia.
„Punem în aplicare o promisiune făcută în octombrie cu acest plan de creștere în favoarea Armeniei în valoare de 270 de milioane de euro sub formă de împrumuturi pe patru ani”, a precizat ea în fața presei și în prezența prim-ministrului armean Nikol Pașinian, a secretarului de stat american Antony Blinken și a șefului diplomației europene Josep Borrell.
„Vrem ca Armenia să-și ocupe locul în calitate de națiune puternică, independentă, în pace cu vecinii săi și conectată la lume. SUA și Uniunea Europeană doresc amândouă să fie partenere în acest efort”, a declarat la rândul său Blinken, adăugând că Washingtonul va debloca un ajutor de 65 de milioane de dolari pentru Armenia.
Armenia își reorientează politica externă
În luna martie curent, ministrul de Externe al Armeniei a declarat că ia în considerare cererea de aderare la Uniunea Europeană și a a precizat că țara sa încearcă să se apropie de Occident pe fondul înrăutățirii relațiilor cu Rusia.
Iar, reuniunea de la Bruxelles „semnifică faptul că armenii își întăresc parteneriatul cu SUA și UE”, a spus la rândul său prim-ministrul armean Nikol Pashinyan.
Legăturile strânse de multă vreme dintre această țară din Caucaz și Rusia s-au tensionat după ce Azerbaidjanul, inamicul istoric al Armeniei, s-a impus în enclava armeană Nagorno-Karabah, în septembrie anul trecut. Premierul armean Nikol Pashinyan a acuzat anterior trupele ruse de menținere a păcii că nu și-au asumat un rol mai activ în jurul regiunii separatiste disputate Karabah. În același timp, șeful guvernului de la Erevan a acuzat de mai multe ori Kremlinul că încearcă să submineze autoritatea guvernului armean. În plus, Nikolo Pașinian a afirmat că armenii nu se mai pot baza pe sprijinul militar al Rusiei. Moscova a eșuat să să-și onoreze această responsabilitate în repetate rânduri, a mai acuzat Pașinian. Nu trebuie uitat faptul că Armenia s-a alăturat statelor membre ale Curții Penale Internaționale (CPI).
În acest sens, regimul de la Erevan a pus în aplicare decizia CPI referitor la mandatul internațional de arestare emis pe numele președintelui rus. Cu alte cuvinte, Vladimir Putin este arestat dacă „va mai pune” piciorul în Armenia, în pofidat faptului că cele două state sunt aliate.
Decizia Erevanului de a face parte din tabăra statelor care au pus în aplicare decizia CPI nu avea cum să rămână nesancționată de Kremlin. Moscova a criticat vehement Erevan pentru această mutare, potrivit Reuters.
Pașinian și-a îndemnat recent concetățenii să dezbată asupra posibilității de a se ralia la UE.
Scurt istoric
Cele două țări vecine sunt implicate într-o dispută care durează de zeci de ani în legătură cu Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă separatistă situată pe teritoriul azer, dar locuită în principal de etnici armeni.
După destrămarea Uniunii Sovietice atât Armenia cât și Azerbaidjanul și-au proclamat din nou independența. Și Nagorno-Karabah a făcut același lucru pe 3 septembrie 1991. În reacție, Azerbaidjanul a anulat două luni mai târziu autonomia regiunii și a instituit o blocadă energetică. Conflictul a escaladat din nou. La începutul anului 1992 s-a ajuns la noi crime în masă în sate armenești și azere. Pe 12 mai 1994 a intrat în vigoare un acord de încetare a focului, avantajos pentru Nagorno-Karabah, scrie DW.
În al doilea război din Nagorno-Karabah, care a avut loc în 2020, situația s-a schimbat și regiunea a suferit pierderi teritoriale însemnate, în ciuda sprijinului primit din partea Armeniei. Războiul s-a terminat provizoriu printr-un armistițiu mediat de Rusia, care a ajutat Azerbaidjanul să controleze iarăși părți ale teritoriului disputat.
Din perspectiva armenilor, Azerbaidjanul nu a respectat în niciun moment autonomia regiunii Nagorno-Karabah. În schimb, Azerbaidjanul a declarat în repetate rânduri că recunoaște o „autonomie amplă” a regiunii, dar nu și independența ei, mai notează sursa citată.
De la izbucnirea conflictului și-au pierdut viața, estimativ, 35.000 de oameni. Mai bine de 1,1 milioane de oameni din ambele tabere au fost alungați de la casele lor, din Armenia, Nagorno-Karabah și din Azerbaidjan.
Lupta decisivă pentru Nagorno-Karabah
În septembrie anul trecut, Azerbaidjanul a demarat „activități locale antiteroriste” în regiunea separatistă populată de etnici armeni Nagorno-Karabah, pentru a „suprima provocările la scară largă” și a alunga ceea ce spunea atunci că sunt trupe armene. Un alt scop declarat era „restabilirea ordinii constituționale”.
La o zi, armata azeră a înfrânt forțele armene în acel atac fulger de 24 de ore, forțând autoritățile separatiste să accepte să depună armele și să înceapă discuții privind „reintegrarea” Nagorno-Karabahului în Azerbaidjan după trei decenii de regim separatist.
În cadrul înțelegerilor, armata din Karabah urma să fie complet dezarmată, să fie eliminat echipamentul militar, iar unitățile forțelor armate armene să fie retrase complet din zona în care este desfășurat contingentul rus de menținere a păcii. La o săptămână după ofensiva reușită a Azerbaidjanului, liderul autoproclamatei republici separatiste Nagorno-Karabah că toate instituțiile din 1 ianuarie 2024 urmau să fie dizolvate și că, în consecință, „Republica Nagorno-Karabah încetează să mai existe”.
Conducerea regiunii separatiste a anunțat că toți cei 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah au decis să plece în Armenia, deoarece nu vor să trăiască în cadrul Azerbaidjanului și se temeau de o epurare etnică.
După unele estimări armenești, peste o treime din populația enclavei separatiste Nagorno-Karabah a fugit în Armenia de când Azerbaidjanul preluat controlul total asupra regiunii, după scurta ofensivă din 19-20 septembrie.
Parlamentul European a adoptat în octombrie 2023 o rezoluție prin care a condamnat ferm atacul militar premeditat și nejustificat al Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabah de pe 19 septembrie, despre care eurodeputații au spus că reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului și o încălcare clară a încercărilor anterioare de a obține o încetare a focului.
În acest context, europarlamentarii au solicitat sancțiuni împotriva celor responsabili, cerând în același timp ca UE să-și revizuiască relațiile cu Baku.
