Obiectivul strategic de integrare europeană a țării ar putea fi introdus în Preambulul Constituției. Proiectul de lege în acest sens, discutat de experți
Identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și obiectivul strategic al țării noastre de integrare în Uniunea Europeană ar urma să fie incluse în Preambulul Constituției. Parlamentul a înregistrat o inițiativă legislativă prin care Legea Supremă a țării ar urma să fie completată cu două alineate noi. Despre aceste modificări au discutat experți, reprezentanți ai mediului academic și ai comisiei parlamentare de profil.
În proiectul de lege este specificat textul celor două alineate: primul este - ”Reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova”, iar celălalt „Declarând integrarea în Uniunea Europeană obiectiv strategic al Republicii. Moldova”. Potrivit documentului, aderarea țării la tratatele Uniunii Europene și la actele de revizuire ale acestora va fi stabilită de Parlament prin lege organică.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că includerea identității europene în Constituție este binevenită și se sincronizează cu textul Declarației de Independență. Totuși, acesta a subliniat că ar fi necesară o reformulare a celor două amendamente.
„Când în preambul se include ”Reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova” - nu există niciun semn de întrebare. Dar când pomenim chiar în preambul integrarea în UE ca obiectiv strategic, observăm că noi coborâm nivelul de scriere ca principii și convingeri constituționale la nivel tehnic. Poate să apară întrebarea: în zece ani UE nu va mai fi, cum va fi citit preambulul acesta?”.
Expertul Watch Dog Valeriu Pașa a declarat că, prin modificările propuse va fi clar ce se va întâmpla dacă următoarea guvernare va decide să renunțe la integrarea europeană.
„Această teoretică ieșire, dacă va exista cândva această voință politică în acest sens, va fi realizată doar prin referendum constituțional sau prin modificarea Constituției cu majoritatea constituțională în Parlament, și nu prin simplă majoritate de voturi, dacă există voința unui Guvern. Adică, dacă apare un Guvern care spune că trebuie să ieșim din Uniunea Europeană, trebuie să obțină majoritate constituțională, fie în Parlament, fie prin a apela la voința directă a cetățenilor. Acest lucru oferă și o anumită stabilitate, predictibilitate procesului”.
De cealaltă parte, expertul în politică externă, Iulian Groza, susține că are mai multe obiecții referitoare la modul prin care poate fi decisă aderarea la Uniunea Europeană sau renunțarea la acest deziderat.
„Împuternicirea unei majorități parlamentare pentru a decide un act de aderare mi se pare insuficient pentru a asigura garanții constituționale ale actului de aderare. Nu sunt de acord și aici, probabil, Curtea se va expune mai îndelete. Nu cred că printr-o lege organică putem decide aderarea la Uniunea Europeană, iar prin referendum putem decide ieșirea. De aceea, acest alineat ori trebuie să includă referința clară la două treimi, ori în versiunea lui actuală nu sunt sigur că el neapărat va ține testul de constituționalitate, dar și testul practic de aplicare a acestei prevederi”.
Amintim că modificările ar urma să intre în vigoare după ce Curtea Constituțională va confirma rezultatele referendumului republican și după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.
Precizăm că referendumul privind integrarea europeană va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, acest lucru fiind confirmat de președinta țării Maia Sandu.
