Revista presei: cetățenii R. Moldova călătoresc de zece ani fără vize în UE; 20 de ani de la pronunțarea deciziei CEDO care a dat câștig de cauză grupului Ilașcu
Pe 28 aprilie 2024 s-au împlinit zece ani de când Republica Moldova, primul stat din Parteneriatul Estic, a obținut regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană și tot în acest an se împlinesc 20 de ani de la pronunțarea deciziei CEDO care a dat câștig de cauză grupului Ilașcu, o decizie care a recunoscut Federația Rusă responsabilă de ilegalitățile comise de regimul de la Tiraspol și de războiul din 1992 – sunt printre subiectele reflectate în presă și trecute în revistă de Victoria Popa.
Ziarul Național scrie că Parlamentul European vota, pe 28 aprilie 2014, abolirea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, iar statul nostru devenea primul din Parteneriatul Estic care beneficia de acest regim. Datele Ministerului Afacerilor Externe arată că, timp de zece ani, peste 2,54 de milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au efectuat peste 31 de milioane de călătorii în statele din spațiul Schengen. În prezent, fără vize în Uniunea Europeană pot călători toți deținătorii pașapoartelor biometrice moldovenești, inclusiv cei cu reședința în regiunea transnistreană. Președinta Maia Sandu a declarat că moldovenii sunt europeni și merită să trăiască liber, să călătorească unde vor, să muncească unde vor, așa ca toți cetățenii europeni. Este esențial să devenim stat membru al Uniunii Europene nu doar ca libera circulație să rămână garantată, ci și pacea, bunăstarea și democrația.
Într-un interviu la TVR Moldova, șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, a vorbit despre însemnătatea deciziei de liberalizare a regimului de vize, dar și despre evoluția parcursului european al Republicii Moldova de la obținerea statutului de țară - candidat. Ambasadorul a mai spus că a fost o decizie foarte bună pentru cetățenii Republicii Moldova și aceasta a fost prima oară când ei au gustat din circulația nestingherită în Uniunea Europeană. Și acesta este unul din elementele de construcție a integrării europene. În același interviu, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, a precizat că după ce Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, progresele sale vor fi examinate separat de cele ale Ucrainei, chiar dacă ambele țări au primit în același timp statutul de candidat. Oficialul a mai spus că Republica Moldova a îndeplinit condiții importante recomandate de Bruxelles, dar sunt și câteva restanțe, în special în domeniul justiției. E vorba de faptul că încă nu a fost numit un procuror general, iar componența Curții Supreme de Justiție nu e completă.
Deschide.md a publicat declarația viceprim-ministrei, Cristina Gherasimov, cu referire la împlinirea unui deceniu de când statul nostru a obținut regimul liberalizat de vize. „La 28 aprilie 2024, la zece ani distanță, constat cu aceeași bucurie că în Moldova a crescut o generație care nu mai știe ce înseamnă „viză în Uniunea Europeană”. Iar acest fapt a adus beneficii enorme pentru țara și cetățenii noștri. Familii reîntregite, șansa de a studia în universități europene și a realiza proiecte comune, mai mulți prieteni și mai multe schimburi comerciale și, pur și simplu, posibilitatea de a descoperi cât de mare, frumoasă și diversă e lumea - toate acestea, datorită libertății de a călători”.
Radio Chișinău publică un interviu cu fostul președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, care a declarat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a stabilit clar că, în 1992, Republica Moldova a fost supusă agresiunii militare de către Federația Rusă. Avocatul Alexandru Tănase, care a reprezentat grupul Ilașcu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a spus că în 2024, se împlinesc 20 de ani de la pronunțarea deciziei Curții care a dat câștig de cauză grupului Ilașcu, o decizie care a recunoscut Federația Rusă responsabilă de ilegalitățile comise de regimul de la Tiraspol și de războiul din 1992.
Dosarul împotriva celor patru membri ai grupului, Ilie Ilașcu, Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov Popa, condamnați și deținuți ilegal de regimul de la Tiraspol, a fost un dosar eminamente politic, a subliniat Alexandru Tănase. „Am reușit să scoatem clar în evidență câteva chestii esențiale: că Federația Rusă, prin intermediul militarilor săi, a participat nemijlocit la această rebeliune anticonstituțională care s-a întâmplat la Tiraspol, că au participat nu doar trupele de cazaci neafiliate guvernului, dar inclusiv trupele regulate ale Federației Ruse, ale contingentului militar din Transnistria. Esența acestui dosar ține și de o anumită claritate, care s-a văzut și în alte zeci de hotărâri CEDO privind responsabilitatea în ceea ce privește încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană”, a spus Alexandru Tănase.
Rezolvarea dosarului transnistrean și în general viitorul R. Moldova depind de războiul din Ucraina, consideră fostul ministru al Justiției Alexandru Tănase.
TV8 publică o investigație „ Alianța Kremlin. Conexiunile din UE ale agenților de influență rusească din R. Moldova”. În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”. Consiliul Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători sau tranzita prin teritoriul UE. La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare.
Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. Analistul politc, Igor Boțan, observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declarat Boțan într-o emisiune la TV8.
Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa-zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitatea în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei.
Cazul Anei-Maria, o tânără de 19 ani însărcinată în 7 luni care a fost omorâtă cu bestialitate, a scandalizat opinia publică. Ziarul de Gardă publică opiniile mai multor reprezentante ale societății civile după realizarea unui sondaj „Ce se întâmplă cu societatea în care trăim? Care este cauza violenței și agresivității îndreptate către persoanele neajutorate? Cum putem preveni astfel de manifestări?”
Una dintre opinii este a Alinei Cebotari, directoare executivă a Asociației Obștești „Femei pentru Femei”, care susține că este extrem, dar extrem de grav ceea ce se întâmplă în societatea noastră. Violența împotriva femeilor nu este o noutate, din păcate. Aceste cazuri ne vorbesc despre faptul că impunitatea este prea mare și că agresorii nu sunt descurajați să comită astfel de crime pentru că știu că nu vor fi pedepsiți. Statul a ratat. Și acest femicid este unul dintre cele mai mari eșecuri ale autorităților.
Mold-street.com informează că revoluția din sectorul agrar, promovată de Vladimir Bolea, ar putea genera noi proteste ale fermierilor. Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, promovat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și votat pe 25 aprilie 2024, în prima lectură de către Parlament a generat o reacție negativă din partea Asociației „Forța Fermierilor”. Asociația califică legea drept una abuzivă și cere Parlamentului organizarea consultărilor publice pe marginea acestui proiect de lege, susținând că dacă va avansa și va fi adoptat fără consultarea și acceptarea propunerilor de modificare din partea mediului asociativ, își rezervă „dreptul de a protesta împotriva adoptării acestei legi”. „Ni se bagă pe gât o formulă de un fel de colectivizare, ceea ce contravine valorilor europene și discreditează vectorul european, promovat de actuala guvernare”, notează ONG-ul.
Moldova 1 publică istoria unei profesoare și a unui pictor din Republica Moldova, stabiliți în Tallinn. Și-au făcut studiile în Estonia, iar cu timpul au înțeles că aceasta este țara unde vor să-și continue viitorul. Este istoria a doi moldoveni, cărora Estonia le-a devenit a doua casă și le-a oferit un mediu sigur de trai. Aici s-au integrat cu succes în societate, și-au găsit locuri de muncă, iar acum beneficiază de o mulțime de oportunități de dezvoltare.
NordNews.md anunță că pugiliștii din Republica Moldova se întorc acasă de la Campionatul European cu aur, argint și bronz. Medalia de aur este obținută de Daria Cozorez. Daria a învins-o în finala categoriei grea pe Kristina Tkaciova din Federația Rusă. Daria Cozorez a devenit astfel prima sportivă din Republica Moldova care a cucerit un titlu suprem la Campionatele Europene rezervate senioarelor.
