Revista presei internaționale: Diplomația occidentală se activizează pentru a readuce pacea pe continent; Ce întâlniri la nivel înalt sunt programate în ajunul Summitului de pace din Elveția
Presa internațională descrie întrunirea liderilor țărilor din flancul estic al NATO care s-a desfășurat la Riga, înaintea summitului crucial din iulie de la Washington. Mai multe publicații scriu despre rezultatele vizitei președintelui Ucrainei în Germania și fac previziuni privind summitul din Elveția de la sfârșitul acestei săptămâni, unde Kievul vrea să-și promoveze propriul plan de pace. Detalii are Lidia Petrenco.
Principalul obiectiv analizat în timpul reuniunii Grupului Bucharest Nine, creat în urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014 (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, plus recent alăturate la NATO - Suedia și Finlanda) a fost din nou combaterea amenințărilor militare ruse la adresa statelor NATO, transmite Euronews. "NATO are forțele, resursele, capacitățile și voința politică de a apăra toți aliații", a dat asigurări secretarul general al blocului militar transatlantic Jens Stoltenberg, citat de Euronews. Singurul lider al unei țări din flancul estic al Alianței care a lipsit de la reuniune a fost premierul Ungariei, Victor Orban, care se opune sprijinului oferit Ucrainei pentru a face față agresiunii militare ruse, precizează același post de televiziune. Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră în octombrie, urmează să se întâlnească separat azi în Ungaria cu premierul Viktor Orban, notează Euronews. Publicația maghiară Blikk estimează că în afara războiul ruso-ucrainean, în centrul discuțiilor dintre Stoltenberg și Orban, pe ordinea de zi ar putea fi negocierile referitoare la candidatura următorului secretar general al NATO. E un subiect destul de controversat, având în vedere că Viktor Orban se opune candidaturii premierului olandez Mark Rutte la șefia NATO, care are în schimb un sprijin solid din partea aliaților, subliniază Blikk.
Între timp, presa internațională oferă detalii despre vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Germania. Frantfurter Allgemeine notează că liderul de la Kiev vorbește deja despre sfârșitul războiului, însă nu cu prețul Ucrainei divizate. ”Unii oameni cred că preșdintele rus Putin va rămâne la putere pentru totdeauna. Dar aceasta este o iluzie”, a declarat Zelenski la Berlin, citat de publicația FAZ. AFP scrie că liderul de la Kiev a admis participarea Rusiei la negocieri de pace, nu însă înaintea desfășurării summit-ului internațional din Elveția din 15-16 iunie la care Kievul vrea să-și promoveze propriul plan de soluționare a conflictului. Potrivit AFP, Kievul vrea să obțină din partea comunității internaționale o foaie de parcurs care să fie analizată la un viitor summit de pace cu participarea Moscovei. France Press amintește că zeci de lideri din întreaga lume se vor întâlni sâmbătă și duminică în Elveția cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru un summit conceput ca un "prim pas" pentru a găsi calea către pace în Ucraina – un eveniment de la care vor lipsi însă China și Rusia.
Conferința de pace din Elveția se va desfășura în urma reuniunii din Italia a liderilor din grupul G7 în care intră cele mai puternice economii ale lumii, relatează Ukrinform. Publicația precizează că Zelenski va participa la ambele reuniuni. Liderii G7 speră să ajungă între altele și la un acord privind utilizarea dobânzilor din activele rusești înghețate pentru a ajuta Kievul, subiect pe care liderii Statelor Unite și Ucrainei urmează să-l discute mâine la o întâlnire bilaterală, în marja summitului G7, notează Ukrinform. Casa Albă a anunțat oficial o întâlnire între președinții Joe Biden și Volodimir Zelenski joi, în marja summitului G7 din Italia, după care cei doi liderii vor susține o conferință de presă comună. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a subliniat că summit-ul va anunța noi pași în chestiunea activelor suverane înghețate ale Federației Ruse și direcționarea acestora în favoarea Ucrainei. Ukrinform amintește că președinții Zelenski și Biden s-au întâlnit săptămâna trecută în timpul sărbătorilor din Franța dedicate aniversării debarcării forțelor aliate în Normandia.
SUA discută posibilitatea de a furniza Ucrainei mai multe unități Patriot, titrează Spiegel. Publicația germană atrage atenția că Ucraina are nevoie de mai multe arme antiaeriene, fiind atacata cu regularitate de rachetele rusești. Spiegel notează că Germania a livrat deja două sisteme Patriot Ucrainei și a promis un al treilea, sistemul de rachete antiaeriene Patriot fiind unul dintre cele mai moderne din lume. Potrivit unui raport apărut în New York Times, președintele american Joe Biden vrea acum să ofere Ucrainei un al doilea sistem de apărare aeriană Patriot. Noul sistem US Patriot se află în prezent în Polonia și ar putea fi desfășurat pe frontul ucrainean în zilele următoare, potrivit New York Times.
Bloomberg scrie că decizia președintelui Franței de a convoca alegeri parlamentare anticipate, provoacă haos și furie în interiorul partidului său liberal Renaștere. Potrivit publicației, funcționarii publici din formațiunea lui Emmanuel Macron se întreabă cum ar funcționa un guvern de extremă dreaptă în frunte cu Adunarea Națională a lui Marine Le Pen. Euractiv amintește că Macron a cerut alegeri anticipate după ce alianța sa centristă a fost zdrobită de extrema dreaptă la alegerile pentru Parlamentul European. Publicația subliniază că Macron a făcut acest pas în încercarea de a opri ascensiunea extremiștilor, însă nu-și va da demisia din funcția de șef de stat „indiferent de rezultatul” alegerilor anticipate, conchide Euractiv.
Ce urmează pentru Hunter Biden după condamnarea sa? – se întreabă Associated Press, după ce fiul președintelui american Joe Biden a fost condamnat de justiția americană. Hunter Biden e acuzat că în 2018 și-a cumpărat un revolver, mințind că nu consuma și nici nu era dependent de droguri. Astfel, fiul lui Joe Biden riscă până la 25 de ani de închisoare. Publicația AXIOS scoate în evidență reacția președintelui american după condamnarea fiului său. Potrivit publicației, președintele a spus că „va continua să respecte procesul judiciar, precizând că fiul său e dispus să conteste decizia instanței”. Prezumtivul candidat la președinție din partea republicanilor, Donald Trump, care a fost condamnat luna trecută pentru 34 de acuzații de infracțiune, a evitat în mare măsură să comenteze public problemele juridice ale fiului președintelui Biden în timpul procesului, notează Axios. Totodată, Karoline Leavitt, un purtător de cuvânt al campaniei Trump, a declarat că procesul a fost o „distragere a atenției” de la ceea ce ea a pretins că sunt „adevăratele crime” și a acuzat familia președintelui Biden, precizează AXIOS.
Oamenii de știință încearcă să găsească o modalitate de a opri încălzirea globală, subiect abordat pe larg de presa internațională. Un nou studiu publicat în revista Nature Microbiology constată că un tip comun de alge poate ajuta în această luptă. O echipă de biologi din China, Marea Britanie și Portugalia, care studiază algele din subclasa Pelagophyceae, a observat capacitatea acestora de a produce o substanță numită dimetilsulfoniopropionat (DMSP). Este secretată activ de microorganismele marine pentru a proteja împotriva schimbărilor bruște ale salinității, temperaturii și presiunii apei, explică publicația. Totodată, DMSP este sursa de gaz sulfurat de dimetil - gazul care produce „mirosul mării” caracteristic. Când acest gaz intră în atmosferă, produsele sale de oxidare contribuie la formarea norilor, care, la rândul lor, reflectă unele dintre razele solare înapoi în spațiu, protejând astfel planeta de încălzirea suplimentară, subliniază publicația științifică.
Utilizarea telefonului mobil ar putea fi restricționată în școlile maghiare, scrie hungarytoday. Un număr tot mai mare de studii interne și internaționale arată că utilizarea nelimitată a telefonului mobil în școli are un impact negativ asupra atenției și performanței elevilor, constată publicația. Majoritatea profesorilor și a directorilor chestionați au spus că este necesar să se reglementeze utilizarea telefoanelor mobile în școli, deoarece acestea distrag atenția elevilor. Franța, Țările de Jos, Italia, Slovacia și Marea Britanie au luat deja pași decisivi pentru a interzice telefoanele mobile din școli, menționează hungarytoday.
