Revista presei internaționale: Premierul Ungariei promite să nu mai pună piedici ajutoarelor pentru Ucraina; Perspectivele summitului G7 care se deschide astăzi în Italia
Presa internațională comentează rezultatele vizitei la Budapesta a secretarului general al NATO care a mers în Ungaria să convingă autoritățile țării să nu mai blocheze sprijinul militar acordat Ucrainei. Mai multe publicații fac previziuni privind reuniunea summit-ului liderilor din țările grupului G7 cu cele mai mari economii ale lumii. Între timp unele publicații scriu despre candidații care ar urma să ocupe principalele funcții ale instituțiilor europene după europarlamentarele încheiate duminică. Relatează Lidia Petrenco.
Premierul Ungariei, Victor Orban, promite să nu mai pună piedici acordării ajutoarelor pentru Ucraina din partea țărilor NATO, transmite Euractiv. Potrivit publicației, venit ieri la Budapesta, secretarul general al Alianței Jens Stoltenberg a purtat negocieri „dificile” înainte ca Ungaria să confirme că nu își va folosi dreptul de veto pentru a bloca adoptarea deciziilor de a sprijini militar Ucraina. Singura condiție a premierului maghiar e să nu fie implicat în procesul de elaborare și votare a viitoarelor proiecte de acest fel, precizează Euroactiv. Acordul a fost convenit chiar înaintea reuniunii de azi a miniștrilor apărării din țările NATO care se întâlnesc la Bruxelles, pentru a pregăti agenda summitului liderilor alianței programat luna viitoare la Washington, notează publicația.
Hungarytoday scrie că Budapesta nu are puterea de a convinge celelalte state occidentale să se opună sprijinului pentru Kiev, iar acesta e motivul principal pentru care a acceptat să nu mai blocheze deciziile NATO. Totuși, vorbind despre contribuțiile Ungariei la NATO, Orbán a spus că sunt 1.300 de soldați maghiari implicați în operațiunile sale și că țara a respectat angajamentul NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, menționează Hungarytoday.
Mai multe publicații analizează perspectivele summitului G7 care se deschide astăzi în Italia, având pe ordinea de zi noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar și modul în care activele înghețate ale acesteia ar putea fi utilizate în folosul Ucrainei. BBC notează că la 840 de zile de la invadarea Ucrainei de către Rusia, liderii celor mai bogate 7 țări ale lumii se adună pentru a decide în sfârșit, cum să folosească cele 285 de miliarde de dolari din economiile rusești înghețate în Occident. Americanii propun să acorde Kievului un împrumut de aproximativ 50 de miliarde de dolari, care să fie rambursat din dobânzile viitoare provenite din activele rusești, menționează BBC.
Sursele Bloomberg confirmă că liderii Grupului celor Șapte urmează să ajungă la un acord politic pentru a oferi Ucrainei un ajutor de 50 de miliarde de dolari, folosind profiturile generate de activele suverane ale Rusiei înghețate. SUA au anunțat miercuri că impun sancțiuni împotriva a peste 300 de entități și indivizi ce au legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv companii chineze, informează dpa și AFP. Anunțul a fost făcut cu o zi înainte ca președintele american Joe Biden să se alăture liderilor din G7 la summitul din Italia unde războiul ruso-ucrainean va fi în centrul atenției.
Marele puzzle al funcțiilor de top din instituțiileUE este aproape rezolvat, titrează Politico remarcând rapiditatea cu care a fost găsit un consens pe această temă după alegerile europarlamentare încheiate duminică. Potrivit unor diplomați europeni citați de POLITICO, Ursula von der Leyen ar urma să obțină un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, portughezul António Costa - de președinte al Consiliului European, Roberta Metsola ar urma să-și păstreze funcția de președinte al Parlamentului European, iar premierul Estoniei Kaja Kallas, ar urma să devină șef al diplomației europene înlocuindu-l pe Josep Borrell. Deși nimic nu este bătut în cuie, proiectul unui asemenea acord urmează să fie analizat pe 17 iunie la o cină informală a liderilor blocului comunitar, precizează sursele publicației Politico.
Unul dintre cele mai comentate subiecte de publicațiile străine se referă și la intenția Comisiei Europene de a impune taxe suplimentare de aproape 40 de procente mașinilor electrice chinezești importate, începând cu luna iulie. Le Monde notează că în așa mod, Bruxelles-ul încearcă să protejeze producătorii europeni de concurența neloială din partea rivalilor chinezi, în timp ce Beijingul a denunțat imediat ceea ce a numit „un comportament pur protecționist” al Bruxelles-ului. Reuters observă că decizia UE a marcat o schimbare majoră în politica sa comercială cu Beijingul din moment ce a luat măsuri împotriva unei industrii atât de importante pentru China. Factorii politici europeni doresc să evite repetarea a ceea ce s-a întâmplat cu panourile solare în urmă cu un deceniu, când UE a luat doar măsuri limitate pentru a reduce importurile din China și mulți producători europeni s-au prăbușit, relevă Reuters.
Armenia va părăsi Organizația Tratatului de Securitate Colectivă condusă de Rusia, formată din șase state ex-sovietice, între care Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan, relatează Euronews. Postul paneuropean de televiune menționează că premierul Armeniei și-a declarat intenția de a se retrage din alianța de securitate, dar nu a precizat o dată exactă. Euronews amintește că legăturile Armeniei cu Rusia, sponsorul și aliatul său de lungă durată, au devenit din ce în ce mai tensionate după ce Azerbaidjanul a purtat o campanie militară fulgerătoare în septembrie pentru a ocupa regiunea Karabakh, punând capăt a trei decenii de guvernare separatistă etnică armeană acolo. Autoritățile armene au acuzat trupele ruse de menținere a păcii care au fost dislocate în Nagorno-Karabah după o rundă anterioară de ostilități din 2020, că nu au reușit să oprească atacul Azerbaidjanului. Moscova, care are o bază militară în Armenia, a respins acuzațiile, argumentând că trupele sale nu aveau mandat de intervenție, precizează Euronews. Kremlinul, la rândul său, a fost supărat de eforturile lui Pashinyan de a adânci legăturile Armeniei cu Occidentul. Totodată, Rusia a fost deosebit de supărată de decizia Armeniei de a se alătura Curții Penale Internaționale, care anul trecut l-a acuzat pe Putin pentru presupuse crime de război legate de acțiunile Rusiei în Ucraina, menționează Euronews.
În fine, primul val de căldură al verii afectează puternic Grecia, transmite publicația locală Ekatimerini potrivit căreia la Atena școlile au fost temporar închise, iar pe străzi au fost instalate posturi cu medici de gardă care veghează asupra stării de sănătate a trecătorilor. A fost închis temporar chiar și vechiul sit turistic Acropole, notează publicația elenă, precizând că Grecia este una dintre cele mai afectate țări din Europa de schimbarea climei. Anul trecut, temperaturile în creștere au provocat atât incendii mortale, cât și inundații grave care au distrus locurile de trai și recoltele oamenilor. Condiții similare au fost observate anul trecut în mare parte din sudul Europei, inclusiv în Portugalia, Franța, Spania și Italia, unde incendiile au făcut zeci de morți, amintește publicația greacă Ekatimerini. Publicația elenă avgi subliniază că în weekend în toată țara, temperatura va scădea cu 6 până la 8 grade și va reveni la niveluri normale pentru sezon.
