Revista presei internaționale: Pariul electoral al lui Macron a picat; Democrații se tem de înlocuirea candidaturii lui Biden, la fel de mult ca de păstrarea lui în cursa electorală
Presa internațională comentează desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din Franța, dar și perspectivele alegerilor prezidențiale din Statele Unite, după ce rezultatele primei dezbateri între candiidații Joe Biden și Donald Trump, au pus în gardă societatea americană. Pe fondul incertitudinii legate de sprijinul american pentru Kiev după alegerile prezidențiale din Statele Unite, mai multe publicații comentează acțiunile militare ale Rusiei și Ucrainei pe câmpul de luptă.
În Franța, extrema-dreapta și-a asigurat o cotă istorică de 33% din voturi în primul tur, coaliția de stânga, Noul Front Popular, plasându-se pe locul doi cu aproape 28 %, iar partidul centrist al lui Macron - pe locul trei, cu puțin peste 21 de procente. Le Figaro scrie despre o prezentare record în cadrul primului tur al alegerilor parlamentare anticipate, după ce acum trei săptămâni, legislativul francez a fost dizolvat în mod surprinzător de președintele Emanuel Macron, care a dorit să conteste ascensiunea patidului de extremă dreapta în cadrul alegerilor europarmentare de la începutul lunii iunie. Euronews subliniază că Adunarea Națională de extremă-dreapta condusă de Marine Le Pen a ajuns pentru prima dată, în fruntea sondajelor, dublându-și susținerea, în timp ce partidul de centru al președintelui Macron a pierdut un număr semnificativ de locuri în parlamentul țării.
Politico scrie că pariul electoral al lui Emmanuel Macron a picat chiar dacă deocamdată nu e clar cine va candida în turul doi al alegerilor. Potrivit publicației, acum totul depinde de modul în care vor acționa partidele în cazul unei victorii a extremiștilor de dreapta, care ar lăsa jucătorii politici cheie cu dureri de cap arzătoare în zilele dinaintea rundei finale, opinează autorul articolului.
Adunarea Națională este marea favorită la aceste alegeri și ar putea obține o majoritate absolută duminica viitoare, scrie Le Point. Un scenariu posibil, dar nu cel mai probabil, constată publicația. Le Parisien remarcă existența multor necunoscute înaintea turului doi. Dincolo de duelurile clasice, turul doi va pune față în față trei candidați în peste 300 de circumscripții. Unii candidați s-ar putea retrage pentru a „bloca” extrema dreaptă, consideră Le Parisien.
Între timp, presa de pe mapamond comentează perspectivele alegerilor prezidențiale în SUA, după ce rezultalele primelor dezbateri între candiidații Joe Biden și Donald Trump, au alarmat societatea americană. Majoritatea alegătorilor doresc ca Joe Biden să demisioneze în urma performanței sale slabe la prima dezbatere televizată, dar nu sunt convinși că există un candidat democrat de alternativă, scrie The Guardian. Potrivit noilor sondaje, 60% dintre repondenți, republicani și democrați, au declarat că Partidul Democrat ar trebui să-l înlocuiască pe Biden cu un alt candidat la alegerile din noiembrie, transmite CNN. Mulți oficiali și agenți democrați se înfurie că Biden a demonstrat prea mult ego pentru a fi renunțat înainte. Argumentul președintelui conform căruia a fost democratul cel mai potrivit pentru a-l învinge pe Trump, au spus mai mulți, a fost acum răsturnat și au sentimentul că el este opțiunea cel mai puțin capabilă să-l învingă pe oponentul republican, punctează CNN.
Democrații de top exclud însă înlocuirea lui Biden, notează Reuters. După zile în care au reflectat la noaptea proastă a lui Biden pe scenă, în timpul dezbaterilor cu Trump, liderii democrați au respins ferm apelurile către partidul lor de a alege un candidat la președinție mai tânăr pentru alegerile din 5 noiembrie, remarcă agenția de presă.
Washington Post notează că aliații lui Biden se unesc în spatele președintelui după dezbatere fiind conștienți că participarea lui la prezidențialei riscă să afecteze șansele democraților de a câștiga locuri în Congres la alegerile parțiale care se vor desfășura în paralel cu cele prezidențiale.
Pe fondul incertitudinii legate de sprijinul american pentru Kiev după alegerile prezidențiale din Statele Unite, mai multe publicații scot în evidență acțiunile militare ale Rusiei și Ucrainei pe câmpul de luptă. Atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia, urmează o vară sângeroasă cu puține speranțe de câștiguri mari, titrează The Wall Street Journal. Potrivit publicației, fiecare parte caută să obțină avantaje tactice cucerind noi localități fără a le ceda teritorii pe care le controlează. Armata Ucrainei contraatacă în satele de la granița de nord-est a țării, în timp ce în sud-est, forțele ruse se îndreaptă spre un drum crucial de aprovizionare care ajută armata ucraineană să-și apere orașele din acea zonă, scrie The wall street journal.
Cu linia frontului în mare măsură statică, ambele părți încearcă să folosească lovituri în adâncul pozițiilor adversarului pentru a câștiga un avantaj înainte de venirea iernii, menționează publicația. Rusia lovește cu rachete și drone explozive centralele electrice și alte elemente ale infrastructuri ucrainene provocând întreruperi de curent în multe orașe. Ucraina atacă la rândul său cu rachete americane cu rază lungă de acțiune țiintele militare ale Rusiei în Crimeea, în încercarea de a izola peninsula anexată de ruși în 2014, conchide The wall street journal.
Dictatorul rus Vladimir Putin a „formulat o teorie a victoriei” în războiul împotriva Ucrainei, ceea ce sugerează că forțele de ocupație ruse își pot continua avansul progresiv treptat la nesfârșit, împiedicându-i pe ucraineni să desfășoare operațiuni de contraofensivă și să „câștige” într-un impas de uzura împotriva invadatorilor, scrie Institutul SUA pentru Studiul Războiului (ISW). Potrivit unui nou raport, Putin își păstrează obiectivul de a distruge în întregime statalitatea și identitatea ucraineană, iar toate obiectivele sale de cucerire teritorială în Ucraina sunt un mijloc în acest scop. Putin speră probabil că progresele târâtoare ale Rusiei în Ucraina vor convinge Occidentul că victoria ucraineană este de neatins și că concesiile asupra integrității și suveranității teritoriale ucrainene sunt preferabile înfrângerii ucrainene. Pentru a contracara strategia Kremlinului și a evita prelungirea războiului, statele occidentale ar trebui să se grăbească să ofere Ucrainei sprijinul necesar pentru operațiunile de contraofensivă, consideră ISW.
Între timp, presa internațională transmite că mai multe baze militare americane din Europa au intrat în stare de alertă sporită. Nivelul de alertă „Charlie” a fost instituit în weekend, potrivit doi oficiali americani, citați de ABCnews. Potrivit Armatei SUA, Charlie este a doua cea mai înaltă stare de alertă care „se aplică atunci când are loc un incident sau se primesc informații care indică o formă de acțiune teroristă sau este probabilă țintirea împotriva personalului sau a instalațiilor”. Cel mai înalt nivel este "Delta", atunci când un atac terorist este în desfășurare sau "iminent", precizează publicația. Pentagonul, la rândul său, a declarat că, "din cauza unei combinații de factori care ar putea avea un impact asupra siguranței și securității militarilor americani și familiilor acestora staționați în teatrul european, comandamentul american din Europa își intensifică eforturile pentru a pune accent pe vigilență în timpul lunilor de vară".
Presa europeană relatează despre incendiile cu care se confruntă Grecia. Două incendii de duminică, produse în apropierea Atenei și distrugând zeci de case și vehicule, s-au atenuat luni dimineață, transmite publicația elenă Ekatimerini. Peste 100 de pompieri au lucrat toată noaptea pentru a opri flăcările într-o zonă slab populată din apropierea orașului Keratea, la aproximativ 35 km sud de Atena. Duminică, autoritățile au ordonat evacuarea înainte ca flăcările de la arderea pinilor și măslinilor să cuprindă cel puțin 10 case. Un alt incendiu în comunitatea Stamata din nordul Atenei a fost stins până luni dimineață, după ce a ars o pădure luxuriantă de pini, trimițând coloane de fum peste anumite părți ale orașului. Nicio casă nu a fost incendiată, dar un localnic în vârstă de 45 de ani a suferit un atac de cord și a murit.
