Alegeri Franța 2024: Stânga franceză a învins extrema dreaptă a lui Le Pen
Alianța de stânga din Franța a câștigat cele mai multe locuri în parlament în cadrul unor alegeri dramatice, dând o lovitură surprinzătoare partidului de extremă dreaptă al lui Marine Le Pen, scrie Politico.
În primul tur de scrutin de acum o săptămână, Partidul Adunarea Națională al lui Le Pen s-a clasat pe primul loc și intenționa să obțină duminică cele mai multe locuri în legislativul francez pentru prima dată în istoria partidului. Rezultatele finale au arătat însă că votul tactic și colaborarea dintre adversarii lui Le Pen pentru a ține partidul acesteia departe de putere au dat roade.
Al doilea tur de scrutin a dus la formarea unui parlament mixt, cu o alianță de stânga care, în mod neașteptat, a ocupat primul loc în fața extremei drepte. Acestea au fost, de asemenea, o lovitură pentru președintele centrist Emmanuel Macron, care a convocat scrutinul după ce partidul său a fost învins în alegerile pentru Parlamentul European de luna trecută.
În urma scrutinului de duminică parlamentul francez va fi împărțit în trei mari grupuri - stânga, centriștii și extrema dreaptă, cu platforme extrem de diferite și fără nicio tradiție de a lucra împreună. Potrivit datelor publicate, cel mai bun rezultat este afișat de coaliția de stânga „Noul Front Popular”, care primește 182 de locuri. Pe locul al doilea se află coaliția centristă „Împreună pentru Republică”a actualului președinte francez Emmanuel Macron, cu168 de locuri, pe locul al treilea se află partidul de dreapta Adunarea Națională al lui Marine Le Pen și Jordan Bardella, 143 de locuri.
Parlamentul francez este format din 577 de deputați, iar pentru majoritate e nevoie de 289.
Parlamentul ales al Franței va trebui să formeze un guvern
Jean-Luc Mélenchon, unul dintre liderii partidului de stânga Noul Front Popular, care include forțe de extremă stânga, comuniste, social-democrate și verzi, a respins deja posibilitatea formării unei coaliții între partidele de stânga și blocul centrist al lui Macron. În schimb, el i-a cerut președintelui francez să instruiască Noul Front Popular să formeze un guvern pe cont propriu.
Emmanuel Macron, la rândul său, nu este nici el pregătit să formeze o coaliție cu forțele de stânga. El a declarat acest lucru de două ori în timpul campaniei electorale: într-un interviu acordat ziarului Le Parisien și după reuniunea cabinetului de miniștri francez din 3 iulie.
Liderii formațiunii de dreapta Adunarea Națională, Marine Le Pen și Jordaan Bardella, au respins, de asemenea, posibilitatea de a participa la un guvern de coaliție. „Nu putem accepta să facem parte dintr-un guvern dacă nu avem capacitatea de a acționa”, a declarat Le Pen la radio France Inter pe 2 iulie. „Dacă nu putem schimba politicile actuale, dacă nu putem acționa, ar fi cea mai mare trădare pe care o putem permite să se întâmple alegătorilor noștri”, a adăugat ea.
Premierul francez Gabriel Attal a declarat că va demisiona pe 8 iulie
Premierul francez Gabriel Attal a declarat că intenționează să îi prezinte demisia președintelui vMacron pe 8 iulie, în contextul anunțării rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare. Attal și-a explicat decizia prin faptul că coaliția de centru a actualului șef de stat nu a reușit să obțină majoritatea locurilor în Adunarea Națională. Attal a adăugat că va rămâne prim-ministru până la formarea unui nou guvern.
Gabriel Attal este cel mai tânăr prim-ministru din istoria Franței. El a preluat funcția în ianuarie anul trecut, când avea doar 34 de ani.
În Paris au izbucnit proteste post-electorale
Susținătorii forțelor de stânga au protestat în centrul Parisului după anunțarea rezultatelor preliminare ale scrutinului. După cum au relatat de la fața locului corespondenții mass-media franceze, parizienii care sărbătoreau victoria coaliției de stânga au atacat poliția folosind petarde, fumigene și alte obiecte. Videoclipurile publicate de mass-media au arătat, de asemenea, protestatari spărgând stații de autobuz, vitrine de magazine și cafenele. La rândul său, poliția a tras cu gaze lacrimogene și a reținut câțiva protestatari.
Potrivit poliției din Paris, în total, aproximativ 8 000 de persoane au luat parte la demonstrația din Place de la Republique, în centrul capitalei. Nu se știe câți dintre aceștia au luat parte la proteste.
