Ziua mondială a populației: Criza demografică din Republica Moldova, provocări și soluții
În pofida creșterii globale a populației, Republica Moldova se confruntă cu o reducere semnificativă a numărului de locuitori, ajungând la nivelul din 1953. În ultimii trei ani, țara a înregistrat cel mai negativ spor natural din istoria sa, iar în 2023, numărul nașterilor a fost cel mai mic din ultimii 180 de ani. În consecință, fiecare al patrulea moldovean are acum peste 60 de ani.
Datele statistice relevă că la 1 ianuarie curent, în țară se aflau 2 milioane 423 de mii de oameni, iar peste hotare -1 milion 70 de mii. Alți circa 100 de mii vin și pleacă în decursul unui an.
„În ultimii trei ani s-a înregistrat cel mai înalt ritm de migrație din istoria Republicii Moldova. După 2029, mai mulți moldoveni se vor naște peste hotare, decât în interiorul țării. În viitorii zece ani, situația demografică a țării se va înrăutăți și mai mult”, a afirmat expertul în politici economice Veaceslav Ioniță.
Pe lângă migrație, echilibrul demografic din Republica Moldova este afectat de reducerea populației la nivel național, criza reproducerii și îmbătrânirea, a spus demograful Valeriu Sainsus.
„Depopularea, care are caracter național, criza reproducerii, ceea ce înseamnă că natalitatea este total compensată de mortalitate, îmbătrânirea demografică, ceea ce înseamnă că cota maximă a populației numerice este peste vârsta de 50 de ani și cea de-a patra rămâne emigrația excesivă care a periclitat mersul demografic al populației în ultimii 30 de ani”.
O soluție în vederea redresării situației demografice ar creșterea ratei de reproducere. Declajul între fertilitatea dorită și realitatea familială indică existența unor bariere semnificative. Printre acestea se numără costurile ridicate pentru îngrijire și educație, dificultăți în combinarea responsabilităților profesionale și familiale, și normele de gen care impun femeilor să preia majoritatea sarcinilor casnice și de îngrijire.
„Statul trebuie să opteze din perspectiva de durată medie asupra faptului că fiecare familie să aibă doi copii, iar din perspectiva de lungă durată este important ca să avem și dividende demografice, în care dezvoltarea demografică ar putea susține dezvoltarea economică a țării”, susține specialistul.
Cu o speranță de viață în jur de 70 de ani, Republica Moldova nu se poate compara încă cu țările din UE, iar tendința ar putea fi mai degrabă spre descreștere.
„Pandemia a afectat foarte mult speranța de viață. Și să nu uităm și faptul că în contextul în care avem o populație masiv concentrată în spațiile rurale, aceasta ne induce mai mult spre reducerea speranței de viață decât de creștere”, a menționat demograful.
Potrivit sociologilor, 80% din numărul total de orașe au în jur de 20 de mii de locuitori, acestea fiind considerate orașe mici. Doar raioanele Ungheni și Cahul au o populație de peste 30 de mii de locuitori, ceea ce le face mai atractive. În acest sens, spun specialiștii, autoritățile trebuie să gândească o strategie pentru a atrage populația în mediul rural.
Menționăm că pe 11 iulie este marcată Ziua Mondială a Populației.
