Revista presei internaționale: Joe Biden renunță la cursa prezidențială; Manifestații contra valului de turiști în Europa
Publicațiile internaționale comentează pe larg decizia candidatului din partea partidului democrat, actualul președinte american, Joe Biden, de a se retrage din cursa prezidențială, cu 4 luni înainte de alegeri. Ziarele de pe mapamond analizează totodată posibilitatea încheierii războiului dus de Rusia în Ucraina, într-un viitor apropiat. Iar presa franceză descrie ultimele măsuri de securitate, luate în preajma Jocurilor Olimpice, care urmează să înceapă vineri la Paris.
Cu doar patru luni înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie, președintele democrat al Statelor Unite, Joe Biden, renunță la cursa prezidențială, titrează Associated Press. Agenția de presă amintește de prestația dezastruoasă pe care Biden a avut-o recent la prima dezbatere publică cu republicanul Donald Trump, care a trezit îndoieli cu privire la aptitudinea lui de a-și îndeplini atribuțiile de președinte. În vârstă de 81 de ani, Biden a cedat presiunii necruțătoare din partea celor mai apropiați aliați ai săi, pe fondul temerilor profunde că este prea bătrân și fragil pentru a-l învinge pe fostul președinte Donald Trump, constată The New York Times. După ce președintele Biden a spus că își încheie campania și îl susține pe vicepreședintele Kamala Harris, mulți democrați i-au susținut candidatura, menționează publicația. În ciuda sprijinului din partea președintelui, rămâne neclar dacă Harris va fi nominalizată sau dacă Partidul Democrat îi va găsi un candidat de alternativă, menționează CNN. Acum rămâne la latitudinea delegaților să-și aleagă candidatul la convenția națională a partidului, adaugă publicația.
Renunțând la cursa electorală, președintele Joe Biden și-a pus partidul într-o situație incertă fără precedent, comentează ABCnews. Publicația americană precizează că nu s-a mai întâmplat ca un președinte în exercițiu sau un potențial candidat nominalizat la prezidențiale să renunțe atât de târziu la cursa electorală. Decizia lui Biden demonstrează cât de severă e criza care i-a afectat campania după performanța dezastruoasă în dezbaterile purtate împotriva lui Trump, comentează CBSnews. The Guardian notează că Joe Biden va rămâne la Casa Albă până în ianuarie, încheind astfel o carieră politcă începută cu mai bine de de jumătate de secol în urmă.
Între timp, presa străină scrie despre o altă alegere complicată pe care ar putea-o lua în curând liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Într-un interviu acordat ziarului italian Corriere della Sera, primarul Kievului, Vitalii Klitschko, a declarat că de dragul păcii, președintele Ucrainei ar putea fi nevoit să accepte cedări teritoriale în favoarea Rusiei. Potrivit lui Klitschko, „Zelensky ar putea fi silit să recurgă la organizarea unui referendum, fiind puțin probabil să ajungă la acorduri dureroase fără legitimare populară”. „Orice pas al președintelui Ucrainei îl poate costa o sinucidere politică”, a avertizat primarul capitalei ucrainene în interviul oferit ziarului Corriere della Sera.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene se întâlnesc luni la Bruxelles, pentru prima dată după turneul premierului maghiar Viktor Orban în Ucraina, Rusia, China și Statele Unite, în timpul căruia a pledat pentru soluții de încheiere a războiului ruso-ucrainean, transmite EFE. Potrivit agenției presă, e de așteptat ca șefii diplomațiilor țărilor membre să convină asupra reacției blocului comunitar la acțiunile unilaterale ale lui Orban, care nu au avut girul UE. Cu excepția Slovaciei, toate țările și instituțiile Uniunii Europene au condamnat întâlnirile lui Orban cu președintele rus Vladimir Putin, cu cel chinez, Xi Jinping, și cu fostul președinte al SUA, Donald Trump, insistând că nu are mandat să vorbească în numele blocului comunitar despre războiul din Ucraina. Dincolo de analiza reeacției la deplasările lui Orban, miniștrii de externe vor vorbi azi din nou despre sprijinul militar pentru Ucraina, în special în ceea ce privește apărarea antiaeriană, și despre dreptul de veto al Ungariei față de alocarea a 6,6 miliarde de euro din Fondul European de Sprijin pentru Pace cu care UE a finanțat livrările de armament.
Coreea de Nord a trimis duminică baloane care transportau gunoi spre Coreea de Sud, iar drept răspuns, armata sud-coreeană a decis să-și reia campania de difuzare non-stop pe linia frontului, contra politicii dusă de Pyongyang, transmite Koreatimes. Potrivit publicației, cea mai recentă emisiune ar fi inclus știri despre mai multe trupe nord-coreene ucise în exploziile recente ale minelor, în timp ce le instalau în partea nordică a zonei demilitarizate care separă cele două Corei, dar și despre o dezertare a unui diplomat nord-coreean în Coreea de Sud. Scopul este de a agita soldații și rezidenții nord-coreeni prin diseminarea de informații care altfel nu ar fi răspândite pe scară largă în Coreea de Nord, unde controlul intern al informațiilor este sever, menționează agenția de știri Yonhap. Agenția de presă amintește că Nordul a lansat baloanele cu gunoi spre Sud de nouă ori de la sfârșitul lunii mai, inclusiv aproximativ 500 de astfel de baloane duminică, drept răspuns pentru pliantele anti-Pyongyang pe care dezertorii nord-coreeni din Sud le trimit în Nord folosind baloane.
Între timp Franța continuă să ia măsuri de securitate pentru organizarea Jocurilor Olimpice de vară care vor începe pe 26 iulie, relatează presa din hexagon. Temându-se de potențiali spioni, autoritățile au refuzat să le permită jurnaliștilor, fizioterapeuților și personalului tehnic din Federația Rusă, Belarus și din alte țări, să participe la Jocurile Olimpice, transmite Le Journal du Dimanche. Ministrul francez de interne Gérald Darmanin a declarat într-un interviu acordat publicației că persoanele cărora li s-a refuzat intrarea în țară nu sunt suspectate de încercări de a comite atacuri teroriste, însă acestea ar putea avea acces la rețelele de calculatoare pentru a efectua atacuri cibernetice. „Am refuzat prezența unui număr mare de „jurnaliști” din Federația Rusă, însă am permis prezența rușilor care lucrează în Comitetul Olimpic Internațional ," a subliniat ministrul francez de interne pentru Le Journal du Dimanche.
The Times constată că furia contra turismului cuprinde Europa. Turiștii, o mare parte dintre ei americani, iau cu asalt continentul în număr uluitor, fiind înregistrați cu 65% mai mulți vizitatori americani în UE decât acum zece ani. Numărul turiștilor în Europa crește pe măsură ce o clasă de mijloc, cu venituri mai mari, apare în China, India și Brazilia. În total, anul trecut Europa a fost vizitată de peste 700 de milioane de turiști de peste mări, o creștere cu 22% față de acum un deceniu, menționează The Times. O reacție acerbă împotriva valului mare de turiști se produce pe tot continentul de ani de zile, inclusiv în Grecia, Olanda, Portugalia și Italia, notează aceeași publicație. În Spania, Palma de Mallorca urmează să doboare recordul de turiști pentru al treilea an consecutiv, menționează The Times. Euronews relatează că mii de oameni au demonstrat în week end în Mallorca împotriva efectelor negative ale supraturismului. Potrivit organizatorilor marșului, numărul necontrolat de turiști provoacă o scădere a salariilor, pierderea calității vieții, mai mut zgomot și o creștere a prețului la locuințe, atât pentru închiriere, cât și pentru cumpărare. Palma de Mallorca a fost a treia cea mai populară destinație de vară din Spania, după Madrid și Barcelona, unde, la începutul acestei luni, mii de locuitori la fel au protestat și împotriva impactului supraturismului.
Riscul eroziunii de coastă duce la scăderea prețurilor proprietăților în Franța, relevă Le Figaro. Tendința spre devalorizare a început anul trecut, după ce agenții imobiliari au fost nevoiți să precizeze dacă imobilul se află într-o zonă expusă eroziunii de coastă, enumerând totodată alte riscuri la care este expusă proprietatea de vânzare. Declinul litoralului este luat din ce în ce mai în serios de autoritățile publice, notează Le Figaro. Astfel, prețul mediu în orașele de coastă expuse riscului – peste 150 în Franța - a scăzut cu aproape 4% în ultimele 18 luni, față de o scădere ușoară de în jur de 1% pentru proprietățile aflate în alte teritorii.
