Revista presei internaționale: Trupele ucrainene continuă să avanseze; Primul caz de mpox în Europa
Presa internațională comentează ultimele evoluții ale războiul ruso-ucrainean. Totodată, atenția ziarelor străine se îndreaptă spre un nou caz de condamnare politică în Rusia, a unui cetățean care ar fi făcut o donație în sprijinul armatei ucrainene. Publicațiile de pe mapamond urmăresc și evoluția virusului mpox, cunoscut ca variola maimuței, care se răspândește în Africa, semnalizând primul caz de îmbolnăvire și în Europa.
Presa internațională continuă să urmărească evoluția celui mai mare război pe continentul european de la cel de al doilea război mondial. Trupele ucrainene continuă să avanseze în regiunea Kursk a Federației Ruse, titrează Euronews. Postul pan european de televiziune, face referire la datele unui nou raport prezentat ieri de comandantul armatei ucrainene, Olexand Sîrskii. Potrivit acestuia, după 10 zile de când au pătruns pe teritorul Rusiei, forțele ucrainene dețin controlul deplin asupra orașului rusesc Sudzha, cel mai mare centru administrativ din zona de graniță a regiunii Kursk. Acum, armata ucraineană controlează în jur de 1 150 de kilometri pătrați ale aceleeși regiuni, a anunțat Sîrskii citat de Euronews.
Sudja este importantă din punct de vedere strategic pentru ofensiva armatei ucrainene de la Kursk, care se desfășoară din 6 august, constată Welt. Micul oraș cu aproximativ 5.500 de locuitori găzduiește ultima stație de transfer al gazului rusesc care ajunge în Europa prin Ucraina.
După asaltul transfrontalier fulger prin care a surprins Moscova, Ucraina se confruntă cu riscuri tot mai mari în condițiile în care Rusia plănuiește să recucerească teritoriul pierdut, comentează Reuters. Totuși, trupele ucrainene ar putea să-și consolideze pozițiile deținute deoarece în zona liniei frontului din regiunea Kursk sunt puține drumuri și un număr mare de râuri, spun experții militari citați de agenția de presă. În plus, aceștia remarcă avantajul tactic al forțelor ucrainene din regiune datorită poziției geografice care permite aprovizionarea acestora cu armament din regiunea ucraineană Sumy de peste graniță.
Ofensiva ucraineană pe teritoriul Rusiei reprezintă o oportunitate de a pune capăt mai rapid războiului, scrie Foreign Policy. Potrivit publicației, Washingtonul are acum șansa de a ajuta Kievul să pună presiune pe Moscova la masa unor eventuale negocieri pentru încetarea focului. Dar pentru asta e nevoie ca administrația președintelui american Joe Biden să renunțe la restricțiile privind utilizarea armelor americane de către Ucraina pe teritoriul Rusiei, consideră analiștii militari intervievați de Foreign Policy.
Biden e gata să trimită rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune în Ucraina, titrează Politico. Această mișcare ar spori eficiența avioanelor de luptă F-16 livrate Kievului l sfârșitul lunii trecute, menționează publicația. Deocamdată nu a fost luată nicio decizie finală cu privire la trimiterea rachetelor, dar administrația de la Casa Albă analizează acum detalii importante ce țin de revizuirea transferului de tehnologii sensibile Ucrainei, conchide Politico.
Presa internațională relatează despre un nou caz de condamnare în Rusia pe motive politice. Ksenia Karelina, o femeie cu dublă cetățenie, rusă și americană, a fost condamnată la 12 ani de închisoare pentru trădare de patrie, din cauza unei donații de 51 de dolari, către o fundație caritabilă ucraineană, transmite BBC. Cazul a fost examinat de același judecător, care anterior l-a condamnat la 16 ani de închisoare pentru spionaj pe un alt cetățean american, jurnalistul Evan Gershkovich eliberat recent în timpul unui schimb de deținuți între Rusia și Occident, remarcă serviciul britanc de presă. Potrivit RIA Novosti, inculpata Ksenia Karelina e o balerină amatoare care a devenit cetățean american în 2021și care locuiește în Los Angeles. Ea a trimis bani pentru achiziționarea de echipamente militare și muniție pentru armata ucraineană fiind arestată în ianuarie când revenise în Rusia pentru a-și vizita bunicii, notează CNN.
Pe primele pagini ale publicațiilor internaționale, revine subiectul morții, de acum jumătate de an, în închisoare, a liderului opoziției ruse, Alexei Navalnâi. Ancheta oficială a concluzionat că moartea lui Navalny „nu a fost de natură criminală” și a rezultat dintr-o „combinație de boli”. Potrivit versiunii oficiale, starea lui Navalnâi „s-a înrăutățit brusc” în timpul unei plimbări pe 16 februarie, iar măsurile luate de medici pentru a-i salva viața nu au avut rezultat, notează Meduza. Cu toate acestea, Iulia Navalnaia contestă această secvență de evenimente, susținând că soțul ei a murit de fapt într-o celulă de izolare punitivă și că tunci când s-a simțit rău, nu a fost dus la unitatea medicală, ci înapoi la ShIZO, unde a fost lăsat să moară singur. Era deja inconștient când a fost adus în sfârșit la unitatea medicală, iar în ultimele sale momente s-a plâns de dureri abdominale severe”, a spus Navalnaia, fără a preciza cum au fost obținute aceste informații.
Fostul medic al lui Navalnîi a numit raportul medical despre moartea politicianului drept o „prostie”, titrează Agenstvo. Concluzia cu privire la moartea lui Alexei Navalnâi, primită de soția sa de la Comisia de anchetă, fie indică faptul că motivul morții nu a fost găsit, fie este o încercare de a ascunde ceea ce s-a întâmplat cu adevărat, menționează fostul medic al opozanutului rus, citat de aceeași publicație.
Bloomberg semnalează problemele ecologice cu care se confruntă Europa. Potrivit agenției de presă, acestea au ieșit în evidență mai ales după Olimpiada de vară de la Paris, unde anumite probe la concursu de înot au fost amânate din cauza calității nesatisfăcătoare a apei în râul Sena. Bloomberg subliniază că multe orașe au rădăcini medievale și infrastructură veche de secole care nu a fost reabilitată pentru a face față creșterii uriașe a deșeurilor ce sunt evacuate din case și fabrici. Pe tot continentul, deșeurile netratate care se varsă direct în râuri și lacuri duc la îmbolnăvirea oamenilor și dăunează mediului înconjurător, scrie publicația. Uniunea Europeană a actualizat anul acesta regulile vechi de trei decenii privind modul în care țările trebuie să colecteze și să își trateze apele uzate, dar multe încă nu respectă legile mai vechi. În prezent, Comisia Europeană ia măsuri legale împotriva Italiei, Greciei și Spaniei pentru că nu au atins standardele de apă curată care ar fi trebuit îndeplinite cu ani în urmă. Națiunile europene s-au angajat să îmbunătățească situația până în 2027 tratând râurile, lacurile și mările, conchide Bloomberg.
În fine, publicațiile străine semnalează primul caz de îmbolnăvire cu o tulpină extrem de virulentă de mpox înregistrat în Europa. AFP scrie că agenția de sănătate publică din Suedia a confirmat că se confruntă cu primul caz de îmbolnăvire cu așa- numita variolă maimuței, o infecție virală extrem de periculoasă, care se răspândește prin contact direct. Persoana la care a fost depistat virusul s-a infectat în timpul unei deplasări într-o zonă din Africa, unde există în prezent un focar major de mpox, a precizat agenția. Organizația Mondială a Sănătății a declarat miercuri epidemia de mpox, o urgență de sănătate publică de interes internațional, cel mai ridicat nivel de alertă, pentru a doua oară în doi ani, în urma unui focar de infecție virală în Republica Democrată Congo care s-a răspândit în țările vecine, amintește AFP.
