Revista presei internaționale: Ucraina supusă unuia dintre cele mai mortale atacuri; Mongolia cere iertare neoficial pentru că nu l-a arestat pe Putin;
Presa internațională face bilanțul victimelor înregistrate în urma unuia dintre cele mai mortale atacuri cu rachete lansate ieri de Rusia asupra orașului ucrainean Poltava. Unele publicații dezvăluie motivele care au determinat Mongolia să nu-l aresteze pe președintele rus Vladimir Putin în baza mandatului emis de Curtea Penală Internațională. Presa străină continuă să urmărească modul în care sunt selectați viitorii membri ai Comisiei Europene, estimând că noul executiv al blocului comunitar va fi dominat de bărbați.
51 de de oameni au murit și alți peste 270 au fost răniți în urma unui atac cu două rachete balistice rusești care au lovit ieri un spital și o instituție de învățământ din orașul Poltava, transmite BBC. Serviciul britanic de presă notează că acesta a fost unul dintre cele mai mortale atacuri ale armatei ruse de la începutul războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat atacurile, arătatându-se nemulțumit că aliații occidentali întârzie furnizarea unor noi sisteme de apărare antiaeriană, remarcă BBC. Zelenski și-a îndemnat din nou partenerii să renunțe la ezitările de a-i permite armatei ucrainene să lovească cu arme occidentale țintele militare de pe teritoriul Rusiei care-i permit acesteia să lovească de la distanță regiunile Ucrainei, subliniază jurnaliștii britanici.
Scene de măcel după atacul rusesc asupra Academiei Militare și Spitalului în Ucraina, titrează The New York Times. Devastările din urma loviturilor de marți au fost șocante chiar și pentru ucrainenii care au văzut multe astfel de scene în timpul războiului, constată publicația. Salvatorii de la Serviciul de Stat de Urgență erau deja la fața locului, în căutarea disperată de supraviețuitori, când a sosit Denis Kliap, conducătorul unei echipe de salvatori voluntari. Strângeau cadavre din dărâmături „fără picioare, alții fără brațe, unii chiar fără cap”, a spus el.
CNN scrie că președintele american Joe Biden a denunțat loviturile aeriene ale rușilor asupra orașului Poltava, numind atacul „oribil”, prin care Putin își continuă încercările dezgustătoare de a încălca voința unui popor liber. Statele Unite vor continua să stea alături de Ucraina și să îi ofere asistență militară, inclusiv sisteme de apărare aeriană, a declarat Biden citat de CNN.
Într-o primă reacție a Rusiei la atacul asupra orașului Poltava, deputatul rus Andrei Kolesnik vorbește despre o răzbunare la incursiunea ucraineană din regiunea rusească Kursk, scrie portalul de știri Lenta. Atâta timp cât există trupe în regiunea Kursk, Rusia va răspunde împotriva armatei ucrainene și o va face dur”, a spus deputatul într-un interviu pentru portalul propagandist afirmând că atacurile de ieri nu au vizat civili.
Conducătorul rus Vladimir Putin crede în continuare că țara sa poate înghiți încet Ucraina printr-o ofensivă treptată și o epuizare a forțelor armate ucrainene, constată analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului. După cum notează ISW, deși operațiunea ucraineană din regiunea Kursk afectează forțele de ocupație la nivel operațional, aceasta nu a schimbat gândirea strategică a liderului de la Kremlin.
Mongolia cere iertare neoficial pentru că nu l-a arestat pe președintele rus Putin, pe care l-a găzduit la începutul săptămânii, relatează Politico. Mâinile noastre sunt legate!”. Acesta pare a fi mesajul guvernului Mongoliei, după ce luni nu a pus în executare un mandat internațional de arestare emis pe numele președintelui rus Vladimir Putin, când acesta a aterizat în țară pentru o vizită oficială, relatează Politico. Într-o declarație făcută pentru publicație, un purtător de cuvânt al guvernului mongol a mărturisit că țara sa e dependentă energetic față de Rusia, ceea ce face dificilă arestarea lui Putin în baza mandatului emis anterior de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război în Ucraina. Politico amintește că Mongolia, o țară cu 3,3 milioane de locuitori, are o poziționare geografică „ciudată”, fără ieșire la mare, situându-se între Rusia și China. Astfel, guvernul mongol e nevoit să aleagă calea diplomatică pentru a evita înstrăinarea față de vecinii săi cu care are legături istorice și economice extinse, conchide Politico.
Doar opt femei au fost propuse de către țările UE să servească drept comisari în noua echipă a președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen, transmite DPA. Agenția germană de presă, amintește că după realegerea ei în iulie, Ursula von der Leyen a cerut fiecărei țări din blocul comunitar să propună o femeie și un bărbat pentru posturile de comisari pentru a obține un executiv cu paritate de gen. Totuși, mai mult de jumătate dintre guvernele UE au propus doar candidați bărbați, notează dpa, precizând că dacă propunerile nu se schimbă, bărbații vor reprezenta probabil două treimi din componența noului executiv european.
Numărul atomobilelor electrice a stabilit un nou record mondial în Norvegia în luna august, înregistrând o cotă de peste 94% din totalul de autoturisme înmatriculate, informează AFP. Norvegia merge în sens invers față de Europa, unde vânzările de automobile electrice, afectate de prețurile ridicate și o infrastructură de încărcare insuficientă, sunt în scădere față de modelele hibride, scrie Agenția de presă. Mare producător de petrol și gaze, Norvegia și-a fixat ca obiectiv să vândă numai vehicule cu emisii zero în 2025, cu 10 ani mai devreme decât în UE, remarcă AFP.
Un sat scufundat din Grecia a reapărut deasupra apelor din cauza secetei, transmite ekatimerini. Potrivit publicației elene, clădiri abandonate din satul scufundat Kallio din centrul Greciei au reapărut recent odată cu scăderea considerabilă a nivelului unui lac de baraj, principalul rezervor de apă al Atenei. Seceta s-a agravat anul acesta în această țară mediteraneană obișnuită cu valurile de căldură din sezonul estival, remarcă aceeași publicație, amintind că Grecia a doborât recordurile de căldură în vara acestui an. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a pledat pentru o mai bună gestionare a apei în condițiile în care Grecia folosește 85% din volumul acesteia pentru irigații fiind nevoită să construiască mai multe baraje, conchide ekatemerini.
