Revista presei internaționale: Planul victoriei Ucrainei - aproape gata; Tulburări politice în Georgia, înaintea unor alegeri parlamentare cruciale
Presa internațională continuă să urmărească evoluția războiului ruso-ucrainean, concentrându-și atenția asupra negocierilor țărilor NATO asupra deciziei de a-i permite Ucrainei să folosească arme occidentale împotriva țintelor aflate pe teritoriul Rusiei. Mai multe publicații semnalează că politica pro-rusă a partidului de guvernământ din Georgia provoacă noi tulburări în societate înaintea alegerilor parlamentare din octombrie. Presa europeană vine între timp cu noi bilanțuri ale consecinețlor inundațiilor care au afectat mai multe țări ale blocului comunitar.
Planul victoriei Ucrainei în războiul cu Rusia e aproape gata, iar Kievul îl va prezenta săptămâna viitoare aliaților occidentali, transmite Unian, făcând referire la un anunț făcut aseară de președintele Volodimir Zelenski. „Pentru fiecare pas există o listă clară de puncte. Nu există niciunul care nu ar putea fi realizat”, a spus liderul de la Kiev. Capacitatea de a lansa lovituri cu rachete în adâncul teritoriului rus este o parte importantă a „planului de victorie” care prevede atacuri asupra unor ținte precum aerodromurile, bazele militare și instalațiile de depozitare a armelor și carburanților, subliniază publicația.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat pentru publicația britanică LBC, că „decizia de a-i permite Ucrainei să folosească arme occidentale le aparține membrilor Alianței, care poartă negocieri intense pe această temă”. Pe fondul amenințărilor Rusiei care promită să răspundă dur, secretarul general al NATO a subliniat că în război „nu există opțiuni fără riscuri”, dar s-a arătat convins că cel mai mare pericol pentru omenire va fi victoria președintelui rus Putin în Ucraina”.
Reacționând la planurile occidentului de a-i permite Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază ungă de acțiune, Putin a ordonat luni creșterea efectivelor armatei ruse cu 180.000 de militari, până la 1,5 milioane de soldați, transmite The Moscow Times. Publicația notează că ordinul trebuie aplicat până în iarnă, Rusia sporindu-și numărul militarilor pentru a treia oară de la invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. The Moscow Times relatează în același timp că autoritățile din regiunea Kursk din sud-vestul Rusiei, au ordonat ieri evacuarea obligatorie a populației din alte două districte aflate de-a lungul graniței cu Ucraina. În ciuda eforturilor armatei ruse de a trece în contraofensivă, forțele ucrainene continuă să controleze o mare parte a teritoriului rus, transmite The Moscow Times, precizând că în cele două districte ce urmează a fi evacuate locuiesc în prezent aproximativ 40.000 de oameni.
The Wall Street Journal relevă că dincolo de luptele de pe front în războiul Rusiei în Ucraina, în paralel ia amploare un război economic. Prima linie este pe terenurile agricole ucrainene ocupate, din care Rusia și partenerii săi au vândut cereale furate în valoare de aproape 1 miliard de dolari pe o piață neagră în plină dezvoltare, constată publicația. Din februarie 2022 forțele Moscovei au ocupat în Ucraina unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din Europa. Ocupanții fie au confiscat recoltele, fie le-au cumpărat ieftin, adesea cu forța, remarcă WSJ. Potrivit publicației, afacerea implică o rețea largă de clienți care beneficiază de sistemul de patronaj al Moscovei în timpul războiului, inclusiv un șantier naval rus care echipează invazia, o companie afiliată Gărzii Revoluționare a Iranului și un om de afaceri din Crimeea care face comerț cu Siria și Israelul. O altă companie vinde în Emiratele Arabe Unite. Comercializarea produselor agricole ucrainene jefuite îi menține pe aliații Rusiei finanțați și loiali Moscovei, chiar dacă aceasta se confruntă cu o presiune economică crescândă, conchide The Wall Street Journal.
Între timp, În Georgia, izbucnesc noi tulburări politice din cauze legate de războiul din 2008 cu Rusia, transmite The New York Times. De luni de zile, politica în națiunea din Caucaz a fost tulburată de o luptă între cei care susțin relații mai strânse cu Occidentul și cei care înclină mai mult spre Rusia, remarcă publicația. În timp ce țara se pregătește pentru alegerile critice din octombrie, oligarhul Bidzina Ivanișvili, care conduce Georgia din umbră, deși se prezintă doar președinte onorific al partidului de guvernământ Visul Georgian, a provocat o furtună politică, spunând că Georgia ar trebui să-și ceară scuze pentru războiul din 2008 cu Rusia, pentru care mulți georgieni dau vina pe Moscova. Ivanishvili, fost prim-ministru miliardar care este și candidatul principal al partidului de guvernământ Visul Georgian la alegerile din 26 octombrie, a declarat că „regimul criminal” al fostului președinte Mihail Saakașvili a fost cel care a declanșat războiul la ordinele puterilor străine, transmite radiodifuzorul public georgian 1TV”. Georgiatoday amintește că Rusia a recunoscut independența Osetiei de Sud și Abhaziei, după ce trupele ruse au respins o ofensivă militară georgiană care avea ca scop eliberarea Osetiei de Sud în 2008. Publicația messenger scrie că pentru data de 19 septembrie a fost anunțată o acțiune de protest față de declarațiile lui Ivanishvili cu privire la conflictul din 2008, pe care mulți le consideră o încercare de a transfera responsabilitatea pentru conflict.
Germania a restabilit luni, pentru o perioadă de șase luni, controalele la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigrația ilegală, dar cu riscul unui efect de domino și al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene, transmite AFP. În principiu, astfel de controale sunt interzise în spațiul Schengen, dar, în cazul unor amenințări la adresa ordinii sau securității publice, ele pot fi introduse pe o perioada de șase luni, cu o prelungire totală care nu depășește doi ani, remarcă agenția de presă. Comisia Europeană a reamintit că măsurile de acest fel „trebuie să rămână strict excepționale” și „proporționale”, scrie AFP, amintind că Berlinul a luat măsuri de protecție după o serie de atacuri islamiste comise de străini în ultimele săptămâni.
Pe primele pagini ale publicațiilor de pe mapamond aflăm și despre consecințele ploilor abundente care au cuprins Europa Centrală și de Est în weekend. Potrivit BBC, numărul morților cauzate de inundații a ajuns la 16 și continuă să crească. Luni, noi victime au fost raportate în Cehia, Polonia și Austria; Autoritățile poloneze au declarat stare de urgență, iar în estul României, sate întregi au fost inundate. În Slovacia, Dunărea care iese din maluri a inundat vechiul oraș Bratislava. Potrivit presei locale, nivelul apei a crescut cu 9 metri și va continua să crească.
