Dificultăți de integrare pentru cetățenii africani în R. Moldova: Refuzați la locuințe și servicii
Etnia, rasa, culoarea și naționalitatea constituie uneori motivele care stau la baza discriminării și a incitării la ură. Descendenții afro-americani stabiliți în țara noastră s-au ciocnit cu situații când drepturile lor au fost lezate. Ei sunt încurajați să depună o sesizare către Consiliul pentru Egalitate care este în drept să examineze situația și să formuleze recomandări în vederea combaterii tuturor formelor de instigare la discriminare.
Printre criteriile protejate de legea antidiscriminare se numără culoarea, etnia, rasa, naționalitatea, dar și altele. Anul trecut, Consiliul pentru Egalitate a emis două decizii prin care a constatat cazuri de discriminare pe baza criteriului etnic. Membra Consiliului Gheorghina Drumea spunea că, deși se atestă anumite îmbunătățiri privind respectarea drepturilor omului în societate, acestea sunt nesemnificative, iar numărul de plângeri depuse la instituția pe care o reprezintă este în creștere.„Ținând cont că anul acesta numărul per general de cauze și plângeri care se depun la Consiliu este mai mare, aș putea spune că nu avem o situație palpabilă într-o schimbare pozitivă. Noi, după studiile de percepții care se fac anual, vedem că față de anumite grupuri totuși cumva toleranța și acceptabilitatea este în creștere, dar este una nesemnificativă și, respectiv, nu putem trasa concluzii că situația cumva s-a îmbunătățit.”
Făcând trimitere la datele unui studiu realizat anul trecut, directorul Agenției Relații Interetnice, Veaceslav Reabcinschi a subliniat că aproximativ jumătate din populația țării consideră că există discriminare în țara noastră, atât pe criterii etnice, cât și pe criterii lingvistice. „Cercetările realizate anul trecut demonstrează că aproximativ 47 de procente din populația Republicii Moldova consideră că în țara noastră există discriminare, 25 % consideră că este discriminare pe criterii etnice, 30% consideră că este discriminare pe criteriul limbii. Eu cred că principala direcție cu care trebuie să lucrăm este societatea. În Republica Moldova nu avem ură interetnică și aceasta este un fapt foarte bun care poate servi ca o resursă pentru dezvoltarea politicilor în domeniul relațiilor interetnice”, a precizat Reabcinschi.
Din cauza naționalității, persoanele din alte țări stabilite temporar în Republica Moldova se confruntă cu dificultăți chiar și în găsirea unei locuințe sau a unui loc de muncă decent. Este și cazul tinerei originare din Camerun, Myriame, care a contactat o agenție imobiliară, dar proprietarul a refuzat categoric să-i închirieze apartamentul după ce a aflat că este din Africa.
„Eu am încercat să vorbesc cu agențiile imobiliare, care mi-au găsit apartamentul. Însă după ce i-am spus proprietarului că apartamentul solicitat este pentru persoanele de altă naționalitate, el a refuzat pentru că nu vrea astfel de persoane în casa sa,” a povestit Myriame.
Printr-o situație similară a trecut și Emeric. Tânărul a încercat să închirieze un apartament prin intermediul mai multor agenți imobiliari, dar discuțiile s-au încheiat brusc după ce aceștia au aflat despre naționalitatea sa. „Să găsești un apartament este foarte dificil. Eu am avut o întâlnire cu un proprietar de apartament și când m-a văzut că sunt de culoare mi-a spus că apartamentul nu mai este disponibil, deși pe site-ul de anunțuri unde am găsit chiria scria că este liber. În plus, când am găsit un apartament de 150-200 de euro, mi-a spus că nu este pentru străini și că acest preț se referă la cetățenii moldoveni, pentru străini fiind mai scump. Dacă le spui că ești negru sau străin, atunci nu te acceptă”,* spune Emeric.
Persoanele care s-au ciocnit cu situații în care le-a fost lezat dreptul la servicii publice, cum ar fi cel de închiriere a unei locuințe pe baza criteriilor protejate de lege, sunt îndemnate să depună o plângere pentru a fi examinată de Consiliu, a precizat Gheorghina Drumea.
„Nu pot da acum o constatare, dar o oricare prezumție în această situație există și persoanele care consideră că au fost discriminate și întrunesc elementele formelor de discriminare, dreptul lezat, cum ar fi dreptul la servicii de închiriere, servicii publice, după care avem un alt criteriu, faptul că sunt descendenți afro-americani în comparație cu cetățenii Republicii Moldova, respectiv, prezumția este instituită și noi am fi pasibili de a examina o astfel de cauză dacă persoanele depun o plângere la Consiliu”, a subliniat Gheorghina Drumea.
Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei Uniți împotriva crimelor motivate de prejudecată, realizată de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu sprijinul Millennium Partners.
Autor: Cristina Prisacari
