Revista presei internaționale: Rusia racolează femei africane pentru producția de drone; UE anunță un ajutor financiar record pentru RM
Presa internațională comentează turneul european al președintelui Ucrainei, care speră să obțină un nou sprijin militar, dar și susținere pentru planul său de pace. Scopul vizitei președintelui Comisiei Europene la Chișinău e un alt subiect abordat de publicațiile străine.
Mai multe publicații descriu vizita făcută ieri la Chișinău de președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Euractiv notează că vizita șefului executivului european a avut loc pe fondul instabilității economice cauzate de consecințele războiului ruso-ucrainean și înaintea alegerilor de săptămâna viitoare. În aceste condiții, Bruxellesul a venit cu noi măsuri de susținere pentru autoritățile de la Chișnău, prezentând un plan de investiții în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, remarcă Euractiv. Pachetul de asistență financiară prevăzut pentru următorii trei ani, este cel mai mare ajutor financiar acordat Moldovei de la proclamarea independenței în 1991, observă Deutsche Welle. Investiția UE ar urma să genereze o creștere economică în RM de 8-10%, notează publicația.
Reuters subliniază că pe 20 octombrie în Republica Moldova se desfășoară și referendumul privind aderarea statului la Uniunea Europeană, iar vizita lui Ursula von der Leyen, are menirea de a încuraja cetățenii să voteze în favoarea unui drum european. Republica Moldova, e o fostă republică sovietică cu 2,5 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina, amintește Reuters, precizând că după referendum, aderarea la Uniunea Europeană ar urma să devină un „obiectiv strategic”, stipulat în constituția statului. Relațiile Republicii Moldova cu Rusia s-au deteriorat în ultimii ani, guvernul pro-occidental de la Chișinău acuzând Moscova că se amestecă în treburile interne ale statului, conchide Reuters.
Publicațiile internaționale continuă să urmărească evoluția războiului din Ucraina. The Guardian transmite că la Londra, Volodimir Zelenski a purtat discuții despre planul de pace al Kievului cu premierul britanic Keir Starmer și cu secretarul general al NATO Mark Rutte. Potrivit publicației, Rutte a reafirmat după întrevedere că Ucraina are dreptul legitim de a ataca ținte militare de pe teritoriul Rusiei în condițiile în care în așa fel se poate apăra în fața agresorului. Atât la Londra, cât și la Paris aliați europeni, au vorbit de sprijinul de care are nevoie Ucraina, însă nu s-a pomenit despe vreun plan de încetare a focului, subliniază Le Figaro. Potrivit publicației, după întâlnirea cu președintele francez Emmanuel Macron, Zelenski a declarat că încetarea focului „nu e subiectul discuțiilor pe care le poartă în timpul turneului său european și că e vorba de zvonuri promovate de propaganda rusă.
Corriere della Serra descrie următoarea escală a lui Zelenski, la Roma, unde premierul italian Giorgia Meloni a anunțat că țara sa va găzdui următoarea conferință privind reconstrucția Ucrainei. Potrivit publicației, după o vizită la Vatican programată azi dimineață, președintele ucrainean își va încheia turneul cu o vizită la Berlin. Este un fel de summit european în etape, scrie Corriere della Serra: patru capitale în 48 de ore pentru a obține sprijin politic și militar extrem de necesar pentru a da substanță „planului pentru victorie” al Kievului, promovat ca punte către un al doilea summit pentru pace, la care Ucraina nu se arată dispusă să accepte nicio concesie Rusiei, conchide publicația italiană.
În timp ce aliații occidentali întârzie furnizarea de noi arme Kievului, rușii își continuă ofensiva în estul Ucrainei, titrează kyivindependent. Potrivit publicației, armata rusă duce o luptă contra-cronometru, încercând să ocupe cât mai mute localități înainte de sosirea iernii, când se vor înrăutăți condițiile pentru atacuri terestre. Orașul minier de cărbune Toretsk este pe punctul de a cădea în fața forțelor invadatoare și ar fi unul dintre cele mai importante câștiguri strategice ale rușilor din ultimele luni, constată kyivindependent.
Septembrie a fost cea mai sângeroasă lună a războiului pentru forțele ruse din Ucraina, ofensiva costisitoare din est ducând numărul morților și răniților Rusiei la peste 600.000 de soldați de la începutul războiului, scrie The New York Times, citând estimări ale oficialilor americani. Potrivit acestora, în prezent se duce un război de uzură, fiecare parte încercând să o epuizeze pe cealaltă, provocându-i pierderi maxime. Pentru a cuceri noi teritorii cu orice preț, comandanții ruși trimit în atacuri mii de soldații aproape la moarte sigură, mai spun sursele The New York Times.
Associated press relatează că în jur de 200 de femei africane lucrează alături de studenți ruși la o fabrica din Zona Economică Specială Alabuga din Tatarstan, la producerea dronelor folosite în războiul cu Ucraina. Reclamele de pe rețelele de socializare le promiteau tinerelor africane un bilet de avion gratuit, bani și o aventură îndepărtată în Europa. Dar, în loc de un program de lucru-studiu în domenii precum serviciile hoteliere și cateringul, unii dintre ei au aflat abia după ce au ajuns în stepele din regiunea Tatarstan a Rusiei că vor munci într-o fabrică pentru a produce arme de război, drone care urmează să fie lansate în Ucraina, relevă AP. În interviurile acordate The Associated Press, unele dintre femei s-au plâns de orele lungi sub supraveghere constantă, de promisiunile încălcate cu privire la salarii și domeniile de studiu și de lucrul cu substanțe chimice nocive. Pentru a acoperi o lipsă urgentă de forță de muncă în Rusia din timpul războiului, Kremlinul a recrutat femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 22 de ani din locuri precum Uganda, Rwanda, Kenya, Sudanul de Sud, Sierra Leone și Nigeria, rezumă agenția de presă.
Presa internațională relatează că jurnalista ucraineană Victoria Roșchina a murit în arest în Rusia, la vârsta de 27 de ani. Novaya gazeta evropa relevă că la sfârșitul lui iulie 2023, Roșchina a părăsit Ucraina, îndreptându-se spre Polonia, mai târziu plănuind să călătorească prin Rusia până în estul Ucrainei. Cu toate acestea, pe 3 august 2023, Roshchina a dispărut în timpul unei călătorii de serviciu în zona ocupată a regiunii Zaporojie. Acolo a strâns materiale pentru publicații despre desfășurarea alegerilor de către „autoritățile” ruse, precum și consecințele distrugerii hidrocentralei Kakhovka și situația de la centrala nucleară Zaporojie. Ministerul rus al Apărării a recunoscut pentru prima dată că Roșchina a fost reținută în teritoriul ocupat abia în luna mai a acestui an. Potrivit șefului departamentului care se ocupă de situația prizonierilor de război în Ucraina, Petro Iățenko, circumstanțele morții Roșchinei sunt încă neclare, notează Meduza.
De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată pe 10 octombrie, The Moscow times constată că practica psihiatriei punitive din Uniunea Sovietică mai este încă folosită în Rusia. Potrivit grupului pentru drepturile omului Memorial, cel puțin 49 de cetățeni ruși sunt deținuți în prezent în spitale psihiatrice ca formă de pedeapsă împotriva opoziției și a altor activiști. „Autoritățile ruse folosesc problemele de sănătate mintală ca pretext pentru represiuni împotriva celor „indezirabil” – de la activiști și musulmani până la oameni de știință și muzicieni”. Șamanul iakutian Alexander Gabyshev , care a fost arestat în urmă cu cinci ani și jumătate în misiunea sa singulară de a „exorciza” președintele Vladimir Putin de la Kremlin, se numără printre rușii care au fost supuși cel mai mult timp tratamentului psihiatric: trei ani și opt luni. În perioada sovietică, psihiatria punitivă a fost atât de răspândită încât un sfert dintre dizidenții acuzați de crime politice au fost declarați „bolnavi mintal”, remarcă The Moscow Times.
