Corespondență // Cum Georgia iese încet din radarul SUA, UE și NATO
Ieșim dintr-un alt șir de alegeri: pentru actualitatea internațională, este vorba desigur mai puțin cele din R. Moldova, care n-au menținut atenția decât câteva zile, cât mai ales cele tocmai încheiate din SUA. Printre acestea, au mai avut loc alegeri parlamentare și în Georgia, pe fundal de nereguli raportate care au dat partidului de guvernământ Visul Georgian o majoritate trucată și au făcut țara să iasă încet de pe radarul SUA, UE și NATO.
Georgia rămâne însă o țară importantă strategic. Comisia Europeană și-a prezentat raportul anual de extindere pe 30 octombrie, cu un ton diferit față de cel de anul trecut. Atunci, în 2023, executivul UE a făcut recomandări istorice: a propus deschiderea discuțiilor de aderare cu Moldova, Ucraina și în mod condiționat pentru Bosnia-Herțegovina și a propus acordarea statutului de candidat pentru Georgia.
Anul acesta, raportul nu conținea nicio știre atât de mare sau recomandări semnificative. Citând adoptarea recentă a controversatei legi a „influenței străine”, similară cu legea „agenților străini” a Rusiei, și a legilor anti-LGBT, documentul a concluzionat că „cu excepția cazului în care Georgia revine din cursul actual de acțiune, care îi pune în pericol calea către UE, și demonstrează eforturi tangibile de a aborda preocupările restante și reformele cheie, Comisia [Europeană] nu va fi în măsură să ia în considerare recomandarea deschiderii negocierilor cu Georgia.”
Ultima dată, Comisia Europeană dăduse guvernului de la Tbilisi nouă condiții în diferite domenii de politică de îndeplinit pentru a începe discuțiile de aderare. Acum, Bruxelles-ul a concluzionat pur și simplu că Tbilisi a făcut doar „progrese nesemnificative” și a remarcat o lipsă de „angajament politic suficient al autorităților” pentru a trece prin reformele necesare.
Adevărul este că UE rămâne împărțită în acest sens. Premierul maghiar Viktor Orban s-a grăbit să meargă la Tbilisi pentru a-și felicita aliații politici, în timp ce miniștrii Europei din 15 state membre UE au emis o declarație cel puțin punând la îndoială corectitudinea votului și subliniind că Orban nu vorbește în numele UE.
Ceea ce mai rămâne ca sancțiune, în afară de reducerea mai multor fonduri pentru Tbilisi, este suspendarea liberalizării vizelor, care necesită doar sprijinul unei majorități calificate a statelor membre. Dar există cu adevărat pofta de a pedepsi întreaga populație? UE va discuta acest lucru la summitul informal al UE de la Budapesta săptămâna aceasta și când miniștrii de externe ai UE se vor întâlni la Bruxelles, mai târziu în noiembrie.
Georgia rămâne însă o țară importantă strategic pentru SUA, UE și NATO. Lucrul care trebuie urmărit aici la scara geopolitică a întregii regiuni a Mării Negre este o potențială legătură cu candidatura Serbiei la UE -- și politica ce poate decurge de aici. Pentru al treilea an consecutiv, Comisia Europeană recomandă ca Belgradului să i se permită să deschidă mai multe capitole de aderare la UE. Acesta este un lucru la care Ungaria, care deține în prezent președinția rotativă a UE, ține și ea. Multe alte state membre ale UE, însă, rămân impresionate negativ de legăturile strânse ale Belgradului cu Moscova. De aici — și scepticismul față de Georgia.
Autor: Dan Alexe
