Revista presei internaționale // Discuții din culisele diplomațiilor occidentale privind încheierea războiului ruso-ucrainean; Scenarii post-electorale în România
Presa internațională își focalizează tot mai mult atenția asupra discuțiilor care se duc în culisele diplomațiilor occidentale privind soluțiile de încheiere a războiului ruso-ucrainean. Mai multe publicații scriu în acest context despre scopul vizitei făcute ieri, la Kiev, de cancelarul Germaniei. Protestele masive din Georgia față de suspendarea cursului de integrare europeană a țării, scenariile post-electorale din România și măsurile de prevenire a unei noi crize politice în Franța, se numără printre alte subiecte reflectate în presa străină.
Scopul vizitei de ieri a cancelarului german Olaf Scholz la Kiev, a fost să afle dacă președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este dispus să accepte concesii în numele încheierii războiului, scrie Spiegel. Zelenski a recunoscut că armata ucraineană nu are în prezent resurse suficiente pentru a recuceri complet teritoriile ocupate și a subliniat că diplomația este posibilă doar dacă Ucraina are o apărare puternică, remarcă Spiegel.
Administrația de la Kremlin a început să lucreze asupra formării percepției cetățenilor ruși față de felul în care ar urma să se încheie războiul dus împotriva Ucrainei, dezvăluie Moscow Times. Potrivit publicației, reprezentanții administrației prezidențiale de la Moscova instruiesc funcționarii din regiunile Federației Ruse cum să le prezinte cetățenilor sfârșitul războiului ca pe o victorie. Astfel, sunt luate măsuri pentru ca marea majoritate a populației să accepte că scopul invaziei a fost atins prin ocuparea teritoriilor din estul și sudul Ucrainei. În paralel, Vladimir Putin ar putea discuta cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, despre un acord asupra retragerii trupelor ruse din anumite regiuni ucrainene, în schimbul păstrării controlului asupra unor regiuni ocupate, scrie Moscow Times cu referire la informațiile oferite de unii oficiali de la Kremlin. În plus, potrivit acelorași surse, Putin va cere Ucrainei să renunțe la aderarea la NATO. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, respinge categoric ideea de a renunța la teritoriile ocupate și la aderarea țării sale la NATO, pe care o vede ca pe o garanție că Rusia nu-și va relua acțiunile militare în urma unui eventual armistițiu, subliniază Moscow Times.
Unitățile armatei ucrainene, care au preluat controlul asupra unei părți din regiunea Kursk a Federației Ruse, au primit ordin să mențină teritoriul până la sfârșitul lunii ianuarie, când Donald Trump va prelua funcția de președinte al SUA. Această informație a fost oferită jurnaliștilor de la BBC de către unii ofițeri ucraineni. Potrivit acestora, scopul principal este să păstreze cât mai mult teritoriu până la inaugurarea lui Trump pentru a folosi controlul asupra acestuia la viitoarele negocieri de încheiere a războiului. Soldații ucraineni au raportat oboseală extremă, lipsa rotației și bombardamente constante din partea Rusiei. Armata ucraineană a capturat inițial 1300 km² în Kursk, dar până la sfârșitul lunii noiembrie a pierdut aproximativ 40% din teritoriu ocupat, precizează BBC.
În Georgia continuă masivele proteste, declanșate în urmă cu cinci zile, față de decizia guvernului pro-rus de a suspenda negocierile de aderare la Uniunea Europeană, relatează Newsgeorgia. Potrivit publicației, aseară, în capitala Tbilisi, poliția a folosit din nou tunuri cu apă și gaz lacrimogen pentru a dispersa manifestanții. În timpul confruntărilor, mai mulți protestatari au fost răniți, iar unii au fost reținuți de forțele de ordine, scrie Newsgeorgia. Aceeași publicație amintește că manifestațiile au început la sfârșitul lunii octombrie, după ce partidul de guvernământ „Visul Georgian” și-a adjudecat victoria la alegerile parlamentare, al căror rezultat e contestat de formațiunile politice pro-europene. În semn de protest, mai mulți diplomați georgieni au demisionat, iar țările baltice au impus sancțiuni împotriva autorităților georgiene, mai scrie Newsgeorgia.
Associated Press transmite că partidele pro-occidentale au obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din România și vor încerca să formeze un guvern de coaliție, în contextul în care naționaliștii de extremă-dreapta, inclusiv AUR, au câștigat teren. Agenția de presă amintește că Partidul Social Democrat a obținut cele mai multe voturi, urmat de AUR și Partidul Național Liberal, iar Uniunea Salvați România se află pe locul patru. Alegerile reflectă un sentiment puternic anti-sistem urmând să aibă loc și turul doi al alegerilor prezidențiale, remarcă Associated Press. Ascensiunea forțelor de extremă-dreapta va îngreuna formarea unei coaliții guvernamentale, având în vedere fragmentarea și istoria conflictuală dintre partidele pro-europene, comentează analiștii citați de agenția de presă.
Euronews relatează că guvernul minoritar al Franței, condus de Michel Barnier, a anunțat noi concesii în planul de reducere a cheltuielilor pentru a nu fi demis la inițiativa partidului de exprema dreaptă, Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen. Disputa a izbucnit din cauza unui proiect de buget care include măsuri de austeritate, precum creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli de 60 de miliarde de euro, precizează postul paneuropean de televiziune. La insistențele lui Le Pen, care conduce cel mai mare partid din legislativ și care se află în opoziție, guvernul a promis să nu reducă anul viitor rambursările pentru medicamente, transmite Euronews.
Financial Times scrie că în afara acestor concesii, guvernul de la Paris s-a văzut nevoit să renunțe la majorarea accizelor pentru electricitate și să reducă asigurările medicale pentru imigranți. Publicația atrage atenția că premierul Barnier a avertizat că respingerea bugetului ar putea provoca turbulențe financiare grave, inclusiv deprecierea monedei euro.
Catedrala Notre-Dame din Paris se va redeschide sâmbătă după 5 ani de la incendiul care a devastat-o, relatează France24. Potrivit agenției franceze de știri, la ceremonia de deschidere au fost invitați 50 de lideri mondiali, între care și președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Duminică, sunt așteptați 170 de episcopi din Franța și din alte state pentru slujba inaugurală și sfințirea noului altar, notează France24. „Securitatea va fi la nivel înalt, unele măsuri urmând să fie asemănătoare cu cele din timpul Jocurilor Olimpice de la Paris. Astfel, Ile de la Cité din mijlocul fluviului Sena, va fi izolată sâmbătă. Doar rezidenții și persoanele care au invitație vor putea merge în zona care de obicei freamătă de turiști. Spectacolul de redeschidere a Catedralei Notre Dame va putea fi urmărit de pe malul sudic al Senei, unde vor fi amenajate zone ce pot găzdui 40.000 de spectatori”, informează agenția de presă. „Catedrala Notre-Dame a fost renovată după ce în în 2019, a fost cuprinsă de flăcări... Chiar dacă structura principală a fost salvată, turla din secolul XIX, grinzile de lemn ale acoperișului și boltele de piatră de deasupra transeptului central și a unei părți din navă fuseseră distruse”, amintește France24.
Canada închide ușa imigranților, după decenii în care a fost una dintre cele mai primitoare țări din lume, titrează Reuters. Agenția de presă subliniază că în ultimii ani, Canada a înregistrat o creștere record a populației din cauza unui aflux de imigranți și rezidenți temporari. Însă migranții au fost acuzați de creșterea prețurilor locuințelor - o explicație pe care unii experți, citați de Reuters, o consideră simplistă. Sondajele arată însă că tot mai mulți canadieni cred că țara primește prea mulți nou-veniți pe care acum, guvernul de la Ottawa îi încurajează să plece, notează agenția de presă. Totuși, atingerea acestui obiectiv este destul de dificilă, scrie Reuters precizând că sistemul de azil al Canadei se confruntă cu un număr restant de tocmai 260.000 de dosare, pe fondul creșterii numărului persoanelor strămutate la nivel mondial.
Aceeași agenție Reuters transmite că grupuri armate din Irak, susținute de Iran, au traversat granița cu Siria pentru a sprijini trupele guvernamentale în lupta împotriva rebelilor care au capturat Alep – al doilea cel mai mare oraș din țară. Peste 300 de luptători din grupările „Badr” și „Nujaba” au intrat în Siria duminică seara, operând în grupuri mici pentru a evita atacurile aeriene, scrie Reuters. „Iranul a anunțat că va oferi orice suport necesar, iar grupurile de rezistență vor ajuta regimul președintelui Assad. Deși grupările irakiene și siriene au confirmat deplasarea de noi trupe, șeful forțelor irakiene a precizat că niciun grup nu a părăsit Irakului. Hezbollah nu va participa momentan la lupte în Siria, deoarece își concentrează forțele pe conflictul cu Israelul. Rebelii au capturat rapid orașul Alep, profitând de de implicarea grupărilor susținute de Iran în războiul din Israel”, remarcă agenția de presă. Luptele intense au început în noiembrie 2024, iar acum se duc în nord-vestul Siriei pentru prima dată din 2020, mai scrie Reuters.
DPA informează că Uniunea Europeană a cerut tuturor părților implicate în conflictul din Siria să pună în practică o detensionare a situației create în țară, în contextul în care Rusia s-a alăturat aviației siriene pentru a bombarda zonele controlate de rebeli. Uniunea Europeană a condamnat atacurile aeriene rusești asupra zonelor dens populate și sprijinul acordat regimului lui Bashar al-Assad, se spune într-un comunicat al purtătorului de cuvânt pentru afaceri externe al UE, Anouar El Anouni, citat de aceeași agenție de presă. Potrivit comunicatului, reprezentanții UE își exprimă îngrijorarea cu privire la securitatea civililor cerând respectarea dreptului umanitar internațional de către toate grupările armate. Bruxelles-ul este, de asemenea, preocupat de creșterea numărului de refugiați care ar putea ajunge în Uniunea Europeană din cauza intensificării luptelor din Siria, mai scrie agenția DPA.
