Revista presei // Destituiri în sectorul energetic; TikTok - zmeul de groază al liderilor mondiali. Cum ar putea fi reglementat în RM?
Demiterea unor funcționari de rang înalt din fruntea instituțiilor din sectorul energetic e cel mai comentat subiect abordat de presa națională. Publicațiile scot în evidență comentariile mai multor analiști privind riscurile unei crize energetice și măsurile ce pot fi luate pentru prevenirea acesteia.
Cel mai comentat subiect din presa națională e destituirea câtorva funcționari din sectorul energetic, anunțată de premierul Dorin Recean. Mai multe publicații și agenții de presă între care IPN, relatează că în contextul majorării subite a prețului la gazele naturale, Dorin Recean a anunțat demiterea Ministrului energiei, Victor Parlicov, a directorului general interimar al întreprinderii „Energocom”, Victor Bînzari, și a lui Sergiu Tofilat din funcția de membru al Consiliului de observatori al companiei„Moldovagaz”.
Demiterea ministrului energiei, Victor Parlicov este o consecință politică și survine în contextul în care Guvernul anunțase că tarifele la gazele naturale nu vor crește. Este opinia editorialistului Nicolae Negru, exprimată în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Aprovizionarea populației cu gaze este o temă foarte sensibilă și e legată de acțiunile gigantului rus Gazprom, într-un context regional extrem de complicat, marcat și de război,” constată Nicolae Negru.
Prin atacurile sale aeriene, Rusia distruge deliberat infrastructura energetică a Ucrainei, destabilizând piața regională, spune la rândul său expertul Watchdog, Eugen Muravschi, citat de postul public de televiziune Moldova 1. Astfel, însăși Ucraina s-a transformat din exportator într-un importator de energie, iar prețurile au crescut din cauza deficitului de energie pe piața regională, explică expertul. Competențele directe ale ministrului energiei în ceea ce ține de licitațiile publice sunt limitate, iar Victor Parlicov a fost prins între ciocan și nicovală, pentru că pe de o parte, i se cerea să nu se implice politic în activitatea întreprinderilor, iar pe de altă parte, i se reproșa că nu s-a implicat suficient”, mai spune expertul Eugen Muravschi.
Potrivit Deutsche Welle, fără gaz rusesc livrat gratis în stânga Nistrului, regiunea separatistă s-ar confrunta cu o criză umanitară. Și asta în condițiile în care peste 90% din economia regiunii se bazează pe gaz rusesc pe care îl obține gratuit. La rândul său, Chișinăul, care cumpără curent electric produs din gaz rusesc în regiunea transnistreană – s-ar confrunta cu prețuri mari la energie sau chiar cu o criză energetică, semnalează DW. Imediat după revenirea lui Parlicov de la Moscova unde a discutat cu responsabilii companiei Gazprom, tarifele la gazele naturale pentru populație s-au majorat cu 30%. Asta deși, în luna septembrie, premierul Recean promitea că tarifele în actualul sezon de încălzire nu se vor majora, remarcă DW.
Întrebat dacă va mai negocia livrarea gazelor cu „Gazprom”, Recean a subliniat că „Rusia are obligația contractuală să livreze gaze naturale până la hotarul Republicii Moldova și e de așteptat să-și respecte acest angajament, transmite anticorupție.md. Dacă asta nu se va întâmpla, din 16 decembrie va fi instituită stare de urgență, a anunțat premierul citat de aceeași publicație. Astfel, ar urma să fie luate măsuri pentru a asigura continuitatea livrărilor de energie electrică pe malul drept al Nistrului și a determina administrația de la Tiraspol să accepte regulile de piață plătind pentru gazul care ar urma să-i fie furnizat, notează anticorupție.md.
Securitatea energetică a Republicii Moldova e vulnerabilă mai ales în fața șantajului, menționează Mihai Tîrșu, directorul Institutului de Energetică al Academiei de Ștințe a Moldovei, citat de Radio Chișinău. În acest context, el a salutat pașii întreprinși de Republica Moldova pentru a-și spori în următorii ani independența energetică. Expertul amintește de construirea liniilor electrice directe cu România, dar și de proiectele privind producerea energiei proprii și a celei din surse regenerabile. Alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană au scos în evidență vulnerabilitatea societății din RM în fața războiului hibrid și a interferențelor externe, spune directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, Victor Juc, citat de Radio Chișinău. Victor Juc subliniază riscurile pentru securitatea Republicii Moldova, mai ales în contextul viitoarelor alegeri parlamentare. Nimeni nu și-ar dori repetarea scenariului georgian, ca un președinte pro-european să fie asistat de un guvern anti Uniunea Europeană”, a menționat Victor Juc.
Compania care a gestionat Aeroportul Internațional Chișinău rămâne fără acte permisive pentru activitate, titrează Ziarul de Gardă. Publicația scrie că fără licență de activitate a rămas și compania, „Aerofood” SRL, care a donat sute de mii de lei fostului Partid „Șor” și care a fost inclusă de Serviciul de Informații și Securitate într-o listă a persoanelor juridice asociate oligarhului fugar Ilan Șor. Publicația amintește că după nouă ani și jumătate de la cedarea Aeroportului Internațional Chișinău către compania „Avia Invest”, afiliată deputatului fugar Ilan Șor, obiectul strategic a revenit din nou în gestiunea statului în aprilie 2023. Președinta Maia Sandu a declarat că în urma schemei de concesionare a aeroportului, statul ar fi pierdut venituri estimate la 1,6 miliarde de lei, relevă ZDG.
Deputatul care l-a lăsat pe Dodon pentru condamnatul Șor, depistat cu avere nejustificată, titrează Ziarul Național. Publicația precizează că este vorba de fostul deputat socialist Vasile Bolea, care a părăsit fracțiunea Blocului socialiștilor și comuniștilor din Parlament după ce l-a vizitat pe condamnatul Ilan Șor în Israel și a aderat ulterior la Partidul „Renaștere”, afiliat aceluiași oligarh fugar. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit că familia Bolea nu poate explica o diferență de peste 230 000 de lei între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate în perioada anilor 2018 – 2019, notează Ziarul Național. Publicația mai scrie că soții Bolea dețin patru apartamente, alte trei imobile, un teren, o mașină, iar în anul trecut au obținut venituri de peste un milion de lei. În pofida invaziei din Ucraina, din momentul în care a aderat la Partidul „Renaștere”, iar ulterior s-a alăturat și Blocului „Victoria”, Vasile Bolea a întreprins mai multe vizite în Rusia, unde s-a întâlnit cu oficiali ruși, remrcă Newsmaker.
Cum a devenit TikTok zmeul de groază al liderilor mondiali și cum ar putea fi reglementat în Moldova? – caută răspuns Moldova.org. După ce a fost interzisă sau restricționată în mai multe state pentru că ar colecta date cu caracter personal, aplicația mai este acuzată că s-ar transforma într-o platformă de distribuire a știrilor false, dar și de promovare a unor persoane extremiste, notează publicația. Datorită TikTok, Călin Georgescu, un candidat necunoscut la prezidențialele din România a putut ajunge în turul doi al scrutinului cu cel mai mare număr de voturi, remarcă autorul articolului. Moldova.org o citează pe Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, care a declarat în cadrul unei emisiuni TV, că aplicația este „un instrument de interferență externă, creat pentru manipulare digitală. […] Platforma nu își transparentizează algoritmii și permite amplificarea artificială a unor mesaje prin conturi create special pentru campanii de manipulare”. Potrivit ei, legislația Republicii Moldova cu privire la serviciile digitale ar trebui să fie ajustată cât mai rapid posibil la cea din Uniunea Europeană, pentru a preveni astfel de situații.
Cu toate acestea, Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a declarat în cadrul aceleiași emisiuni TV, că și UE mai are de lucru la completarea Regulamentului cu privire la serviciile digitale. „Trebuie să înțelegem că lumea digitală e un nou spațiu de luptă, luptă informațională, luptă hibridă, unde e nevoie să fie păstrat un echilibru între drepturile omului, statul de drept și securitatea națională”, a subliniat expertul.
