Revista presei // Stare de urgență în economie la Tiraspol; Scenarii pentru malul drept al Nistrului
Decretul privind starea de urgență în economie semnat de autoproclamatul lider de la Tiraspol, lupta cu corupția și prognozele privind inflația în următorii doi ani, sunt printre subiectele abordate de ziarele din RM.
Mai multe publicații comentează decretul semnat de șeful administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, prin care a declarat stare de urgență în economie, în condițiile în care nu există o certitudine că Federația Rusă va livra gaz natural în stânga Nistrului, de la începutul anului viitor. Autoritățile de la Chișinău dau asigurări că malul drept al Nistrului nu va rămâne fără energie electrică, chiar dacă pretinsul decret prevede și interzicerea „exportului energiei electrice” – măsură ce ar putea determina Centrala de la Cuciurgan să oprească livrările către malul drept al Nistrului, transmite Moldova1. Riscul unor întreruperi imediate este exclus, a declarat, pentru postul public, Victor Bînzari, directorul interimar demisionar al Energocom. Pe de altă parte, fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a avertizat, citat de aceeași sursă, că Tiraspolul ar putea sista livrările de energie către malul drept al Nistrului, chiar dacă este obligat să le continue până la sfârșitul anului, când expiră contractul dintre Energocom și Centrala de la Cuciurgan.
Situația complicată din sectorul energetic a fost subiectul unor dezbateri publice organizate de Agenția de presă IPN. Mihai Isac, analist de politică externă, consideră că încetarea pentru cel puțin o perioadă a livrării gazelor este un scenariu destul de probabil și e menit să pună presiune pe autoritățile de la Chișinău. „Trebuie să înțelegem că în aceste zile Transnistria joacă exact rolul pentru care a fost gândită și anume blocarea drumului european al Republicii Moldova, blocarea relațiilor dintre Republica Moldova și Occident... Așa cum au fost sacrificați armenii din Nagorno-Karabah, așa cum a fost sacrificat regimul lui Bashar al-Assad, vedem că și locuitorii din regiunea aflată sub ocupație militară rusă sunt doar pioni în planurile Kremlinului față de Republica Moldova. În același timp, vedem deja declarații foarte dure din partea liderilor de la Tiraspol, vedem ce se scrie pe canalele de Telegram din regiune, deja populația este pregătită pentru a învinui Republica Moldova de orice degradare a condițiilor, mai ales în timpul iernii”, spune analistul de politică externă, citat de IPN.
Livrările de gaze către consumatorii din stânga Nistrului pot continua parțial în anul care vine, dar centrala de la Cuciurgan nu va putea produce energie pentru malul drept, consideră expertul în securitate energetică, Sergiu Tofilat, citat de Radio Chișinău. În opinia sa, decizia Moscovei de a livra gratuit gaze în această zonă este una politică fiind de fapt o subvenție pentru a menține regimul separatist”, comentează Sergiu Tofilat, citat de același post de radio.
Suspansul energetic în care se află cele doua maluri ale Nistrului ar putea lua sfârșit chiar lunea viitoare, când va devenii clar dacă Federația Rusă își va continua sau nu livrările de gaz natural în regiunea transnistreană, scrie TV8. Postul de televiziune relevă că 16 decembrie este ultima zi în care Gazprom poate rezerva unul dintre cele 3 gazoducte disponibile. În condițiile în care Ucraina nu mai prelungește tranzitul, singura soluție rămâne utilizarea rețelelor turcești, bulgare sau românești, ca rute alternative spre Republica Moldova. Dacă până luni nu va fi depusă o solicitare în acest sens, înseamnă că Moscova va lăsa Tiraspolul în frig, iar Chișinăul va trebui să se pregătească de urgență de un scenariu în care va trebui să asigure malul stâng cu gaz și să procure energie electrică la un preț mult mai ridicat, notează TV8. Întâmplător sau nu, anume din data de 16 decembrie în Republica Moldova urmează să fie instituită stare de urgență în sectorul energetic, premierul Dorin Recean urmând să meargă săptămâna aceasta în Parlament pentru a convinge deputații să aprobe solicitarea, observă postul de televiziune.
Nota de plată pentru reintegrarea regunii transnistrene ar putea ajunge la un miliard de euro, titrează Bani.md. Portalul de știri îl citează pe viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, care a vorbit în cadrul unei emisiuni de la TV8 despre posibilele cheltuieli legate de reintegrarea regiunii. Potrivit acestuia, au fost luate în considerare mai multe scenarii, inclusiv cu implicarea experților internaționali, iar costurile ar putea ajunge la câteva sute de milioane sau chiar peste un miliard de euro. Serebrian a subliniat că scopul principal al reintegrării va fi asigurarea sprijinului social pentru cetățenii din Transnistria, astfel că majoritatea cheltuielilor vor fi direcționate către sectorul social, între care asigurările de sănătate și pensiile. Totuși, beneficiile reunificării celor două maluri ale Nistrului vor fi semnificative, având în vedere potențialul industrial al regiunii. Doar Fabrica de metalurgie valorează mai mult de un miliard de euro, observă Bani.md
Inflația din Republica Moldova va rămâne, cel mai probabil, într-un interval de siguranță de aproximativ 5% în următorii doi ani, transmite Newsmaker. Publicația o citează pe guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, potrivit căreia, riscurile asociate conflictelor militare din regiune, cum ar fi războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează lanțurile de aprovizionare și creează incertitudine pe piețele internaționale, influențând inclusiv economia R. Moldova. Alți factori cheie cu impact asupra inflației sunt prețurile internaționale la gaze naturale și performanța sectorului agricol. Spre exemplu anul acesta, seceta a provocat o creștere a prețurilor la produsele agroalimentare. Speranțele se îndreaptă acum către o producție agricolă mai stabilă în 2025, pentru a reduce șocurile inflaționiste, menționează guvernatoarea BNM, citată de Newsmaker.
De ziua internațională dedicată luptei cu corupția, pe 9 decembrie, mai multe publicații scot în evidență dinamica acestui fenomen în RM. Conform celui mai recent studiu, realizat de către IDIS Viitorul, cetățenii R. Moldova consideră că medicina, poliția și justiția sunt cele mai corupte domenii, notează Ziarul de Gardă. Comunicarea și denunțarea actelor de corupție, salarizarea cuvenită și sancționarea coruptibililor sunt doar câteva elemente asupra cărora ar trebui să insiste autoritățile, consideră experții dar și reperezentanții instituțiilor de stat, solicitați de publicație. În opinia lui Andrei Uncuța, director al Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, crearea unei platforme electronice prin care pacienții să poată evalua serviciile medicale de care au beneficiat și totodată raporta comportamentele abuzive din partea personalului medical, inclusiv cele corupționale ar fi una din măsurile care ar putea să reducă semnificativ corupția în domeniul medical.
